„Au fost pacienţi care s-au agăţat de asistente, implorând să nu-i lase să moară!“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 27.11.2020

„Au fost pacienţi care s-au agăţat de asistente, implorând să nu-i lase să moară!“

GALERIE
pacienti, asistente
  • pacienti, asistente
- +

După aproape opt luni, în care România a intrat în caruselul pandemiei provocate de noul coronavirus, fără să întrevadă prea curând luminiţa de la capătul tunelului, personalul medical din spitale, şi nu numai, pare deja obosit, supus unei presiuni din ce în ce mai puternice, provocată de numărul tot mai mare al îmbolnăvirilor cu Covid-19. Dacă, iniţial, a fost teama, absolut firească, în faţa unui virus extrem de infecţios, pe fondul unei lipse acute de echipament de protecţie, astăzi sistemul medical românesc devine din ce în ce mai sufocat de numărul celor care ajung în spitale, cu această boală. Deşi cercetările medicale la nivel mondial, marile concerne farmaceutice încearcă să găsească medicamente şi vaccinuri care să stopeze această urgie care pare să domine, la acest moment, omenirea, tot ce s-a reuşit până acum este, de fapt să se constate că parte din tratamentele experimentale folosite, până acum, nu ne-au fost de prea mare folos, iar vaccinul pe repede-înainte mai are de aşteptat.

 

Singura certitudine, în toată această poveste, o reprezintă personalul medical care, cu voie sau mai puţin entuziasm, încearcă să limiteze numărul victimelor şi să ţină sub control, atât cât se poate, o boală infecţioasă care, cel puţin până acum, a fost mult prea puţin desluşită. Un personal medical care a intrat într-o rutină istovitoare în care, lipsa de informaţii certe ajunge să se împletească cu epuizarea şi cu încercarea de a transforma sintagma „#rezist“ într-un mod de viaţă.

Cadrele medicale nu pot rezista mai mult de 6 ore în „zona roşie“
 
La sfârşitul anului 2019, Sindicatul Sanitas anunţa un deficit de 25-30% de cadre medicale medii. Ce presupunea acest lucru? Că unui asistent medical din România, din Iaşi, care trebuia să se ocupe, în medie, potrivit normativelor, de 8-12 bolnavi, în clinicile medicale, de 8-10, în cele chirurgicale sau de 2-4, în cele de terapie intensivă îi „creştea“ norma de pacienţi cu încă un sfert. În acelaşi timp, potrivit unui studiu publicat în revista medicală „The Lancet“ din SUA şi preluat de „News Medical“ Net, normele medii în raportul pacienţi-asistenţi medicali au fost: 12-7 în Spania, 10-8 în Belgia, 6-9 în Irlanda, 5-2 în Norvegia, aceste ţări făcând obiectul studiului medical. În traducere, aceasta înseamnă 12 pacienţi la 7 asistenţi medicali din Spania, 10 pacienti la 8 asistenţi medicali din Belgia, 6 pacienţi la 9 asistenţi medicali din Irlanda sau 5 pacienţi la 2 asistenţi medicali din Norvegia. Foarte departe de ceea ce se întâmpla în România.
 
„Evident că distribuţia asistenţilor medicali diferă în funcţie de activităţi, de repartiţia zi/noapte, însă lucrurile s-au acutizat semnificativ în această perioadă, în spitalele care tratează pacienţi cu Covid-19. Aici nu mai putem vorbi de ture de 12 ore. S-a încercat, iniţial, să se meargă pe 12 ore, dar s-a dovedit a fi imposibil. Nici măcar 8 ore nu se poate sta în combinezon şi cu mască. Plus că, după câteva ore, echipamentul nu mai este eficient. Masca se umezeşte şi nu mai poţi să respiri prin ea. Am solicitat să se facă o altă normare în aceste zone, dar, până acum nu avem nimic concret. Cadrele medicale rezistă maximum 6 ore, iar ca să putem acoperi deficitul de personal tot mai mare, se fac tot felul de artificii. Se aduce personal din alte secţii, dar tot nu este suficient“, explică Iulian Cozianu, preşedintele Sindicatului Sanitas Iaşi. Astă-vară, îşi aminteşte acesta, după 6-7 ore de stat îmbracate în acele combinezoane sintetice, după ce se dezbrăcau, cadrele medicale aveau adunat în pantofi peste 100 de mililitri de apă provenită din transpiraţie. 
 
Spitalele mai au nevoie de personal, dar nu au surse de finanţare
 
Reprezentanţii cadrelor medicale medii susţin că este nevoie de o regândire a acestor normative, aşa cum la Anatomie Patologică sau Radiologie, din cauza condiţiilor speciale, se lucrează doar 6 ore, zilnic, aşa ar trebui să se statueze şi pentru cei din „zonele roşii“ un program zilnic diminuat. Legal, pentru că, oricum, realitatea arată că puţini rezistă mai mult de 6 ore în acel echipament extrem de incomod. „Nici din punct de vedere epidemiologic, nu ştiu cât de corect este să trimiţi un asistent medical după 6 ore de covid în zona curată. Asta dacă mai poate să stea în picioare, după ce, îmbrăcat ca un cosmonaut, a îngijit 16 pacienţi“, mai spune şeful Sanitas Iaşi.
 
O altă soluţie ar putea fi angajarea de personal medical pe perioadă limitată, cu care chiar şi guvernanţii au cochetat la nivel declarativ. În ciuda faptului că există curajoşi care îşi depun CV-urile la spitale care tratează covid, situaţia îngheaţă fix la acest nivel. Managerii spitalelor spun că au nevoie de personal medical dar nu au surse de finanţare suplimentare, ca să poată completa echipa medicală. În condiţiile în care, în afara cheltuielilor curente, majoritatea banilor se duc pe echipamente medicale.
 
O veste bună pare să vină dinpre Colegiul Medicilor care spune că, în ultimii 4 ani, doar 30 de medici nu au mai solicitat avizarea anuală a Autorizaţiei de Liberă Practică. Adică, se pare că doar 30 de medici au plecat definitiv din ţară. În condiţiile în care normativele prevăd un medic la 5-15 paturi, în funcţie de specialitate. „Când vorbim de un centru universitar, 30 de medici nu reprezintă nimic, însă, pentru un oraş mic, acest număr poate fi important. Sincer, pe mine nu numărul medicilor, mic sau mare, din România, mă îngrijorează. Ci distribuţia inegală a lor. Faptul că, potrivit statisticilor, circa 70% dintre aceştia lucrează în oraşele mari. Dar restul populaţiei? „, se întreabă conf. dr. Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi. Dar, da, susţine acesta, ar mai fi nevoie de medici în spitale, mai ales în Paşcani şi Hârlău. „În Iaşi, când se scot posturi, se ocupă imediat“, mai spune dr. Oprea.
 
Se vorbeşte tot mai des despre Burnout
 
Lipsa acută de personal medical, cu precădere în zona cadrelor medii, se resimte, mai ales, prin gradul de epuizare pe care acestea îl acuză. Se vorbeşte tot mai des despre Burnout (sindromul epuizării profesionale) şi ceea ce este mai trist este faptul că, se pare, nu s-a parcurs nici măcar jumătate din lungul drum pe care ni l-a trasat această pandemie. Pentru că, pe lângă componenta fizică, a început să se instaleze şi componenta emoţională. Mult mai răvăşitoare, pentru că nu te poţi recupera doar prin odihnă. „Vorbeam cu un psiholog şi îmi spunea că oamenii (cadrele medicale –n.r.) îşi modifică, efectiv, profilul psihologic. Mai ales cei din secţiile de terapie intensivă. Asistente medicale de pe reanimare mi-au povestit cum pacienţi care abia mai respirau s-au agăţat de echipamentul lor, implorându-i să nu-i lase să moară. Dar, din nefericire, acel lucru se întâmpla, uneori, la doar câteva minute după acel moment. Este traumatizant. Îţi faci datoria, eşti cadru medical, dar eşti şi om şi nu are cum să nu te afecteze“, dezvăluie Iulian Cozianu dramele prin care trec unele cadre medicale.
 
Pentru cei care lucrează, în această perioadă, în linia întâi a combaterii noului coronavirus, noţiunea de stres la putere exponenţială a devenit parte integrantă a noului lor stil de viaţă. Să lucrezi în unităţile de primire urgenţe (UPU) sau la Serviciul de Ambulanţă, înseamnă să cochetezi neîncetat cu virusul. Sunt sute, sunt mii de oameni care apelează la „salvare“ sau ajung în UPU. Oameni care se simt rău din numeroase alte motive decât cele respiratorii, care nu ştiu dacă sunt pozitivi sau nu, dar care trebuie îngrijiţi de urgenţă. Nu ai timp să le faci testul, înainte de a-i ajuta medical. „Şi-apoi, după un timp, primeşti un telefon şi ţi se transmite că pacientul cu hernie, de exemplu, este pozitiv. Şi-atunci nu poţi să nu te gândeşti dacă ai respectat, într-adevăr, toţi paşii, dacă nu ţi-a scăpat nimic. Chiar dacă raţiunea îţi spune că totul a fost în regulă. Şi gândul rămâne, undeva, în subconştient“, mai spune preşedintele Sanitas Iaşi. 
 
Pentru că în ultima perioadă lucrurile par a fi scăpate de sub control, guvernanţii au decis să renunţe la a mai sufoca spitalele cu pacienţi a căror stare de sănătate, cel puţin la o primă evaluare, nu necesită internarea. Mai mult, încearcă să integreze medicina de familie în lupta împotriva Covid-19. În acest context, medicii de familie ar urma să consulte zilnic pacientul asimptomatic la el acasă. Colegiul Medicilor s-a poziţionat şi, printr-un comunicat, şi-a exprimat dezacordul, mai ales că, susţine acesta, medicii de familie nu sunt dotaţi cu echipament corespunzător.
 
La Bivolari au fost îngrijiţi 40 de bolnavi de covid
 
„Aş vrea să se înţeleagă că medicii de familie nu se dau la o parte. Ştiu că un sistem asemănător funcţionează în Portugalia şi Germania. Dar, acolo, medicii de familie se ocupă de bolnavii de Covid-19 în locuri special amenajate. Cu echipamente speciale. Nu merg în casele oamenilor, ci îi tratează în acele locuri, de care v-am spus, care au circuite bine stabilite. Şi la noi, de exemplu, medicul de familie Florin Moldovan a îngrijit în Centrul Medico-Social din Bivolari 40 de bolnavi de covid. Şi nu a murit niciunul. Dar, repet, acest lucru s-a întâmplat într-un loc special amenajat, nu în casele oamenilor“, comentează conf. dr. Liviu Oprea care este de părere că medicii de familie sunt oricum expuşi îmbolnăvirii cu noul coronavirus, în condiţiile în care zilnic se întâlnesc şi consultă pacienţii de pe listele lor. „Marea problemă nu este în focar, ci în afara lui, pentru că nu ştii cine este bolnav sau nu. Oamenii vin la tine cu o problemă de sănătate şi tu trebuie să o rezolvi. De aceea, trebuie să fim precauţi. Acum, când vorbesc cu dumneavoastră la telefon, sunt cu mască şi halat impermeabil, pentru că poate intra oricând un bolnav cu covid în cabinet“, a mai spus preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi.
 
Din cauza presiunii sub care lucrează, din cauza epuizării fizice şi emoţionale, din cauza volumului tot mai mare de lucru, cadrele medicale se tem ca şi unele greşeli în acordarea asistenţei de specialitate. Involuntare, este drept, dar care ar putea pune în pericol viaţa pacienţilor. „Din fericire, până acum, Dumnezeu a fost de partea noastră“, mai adaugă Iulian Cozianu dar care spune că lumea medicală aşteaptă mai mult ajutor din partea guvernanţilor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Mafia soft care ne papă lună de lună taxele şi impozitele

Dan CONSTANTIN

Mafia soft care ne papă lună de lună taxele şi impozitele

Până când acest sistem de promovare în instituţiile statului nu va fi spart, nu vom putea progresa, nu ne vom putea dezvolta, vom bălti însă în ignoranţă fără să ne dăm seama că taxele şi impozitele noastre merg la rudele, prietenii şi amantele lor.

Filmuletul zilei

opinii

Minciună, adevăr, ficţiune

Alexandru CĂLINESCU

Minciună, adevăr, ficţiune

Fake-news? Termenul desemnează un ghiveci în care intră zvonurile, legendele urbane, teoriile conspiraţioniste, minciunile politice, farsele de prost gust etc. Nici aici, nimic nou sub soare. Singura diferenţă - internetul ca mijloc de difuzare rapidă a informaţiilor, care pot fi adesea false, dar tot internetul e un mijloc extraordinar de verificare a lor (nu degeaba China comunistă controlează internetul).

Termic, hibrid, electric (III)

Neculai SEGHEDIN

Termic, hibrid, electric (III)

De ce lumea cumpără automobile electrice? Pentru că sunt la modă, pentru că sunt nepoluante (nu e chiar aşa!), pentru că sunt simple şi uşor de condus. Dezavantajele sunt costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare şi autonomia redusă.

„Spectacolul” aroganţei

Nicolae CREŢU

„Spectacolul” aroganţei

Între multiplele forme ale nesimţirii, afişate public, cu „panas”, de grobienii parveniţi ai deceniilor postdecembriste, una dintre cele mai mediatizate este cea legată de îmbăţoşatul moft al „beizadelelor”. 

pulspulspuls

Dom’ Vasile şi dom’ Vasilică: atenţie mare la aceştia doi!

Dom’ Vasile şi dom’ Vasilică: atenţie mare la aceştia doi!

Pentru că tot mai multă lume ne întreabă în ultima vreme ce se va alege de partidoiul ieşean după alegerile de săptămâna viitoare şi pe mâna cui va încăpea el, iacătă că l-am convocat de urgenţă la o cafeluţă pe amicul nostru Archibald Tănase, om cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, ca să ne spună ce-a mai auzit despre chestiunea asta îmbârligată şi încotoşmănată în mai multe abureli de campanie. 

Caricatura zilei

Planul Aproape Naţional de Redresare şi Rezilienţă (zic aproape fiindcă Iașul nu este inclus)

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.