A avut un hectar în apropiere de vila lui Simirad, dar i-a fost luat de „specialişti”. De 30 de ani se chinuie să obţină despăgubiri

În schimb, pe platou au fost puşi în posesie la începutul anilor ’90 numeroşi aşa-zişi „specialişti în agricultură” pe loturi de câte 5.000 mp. Nu a mai fost loc şi pentru vechii proprietari, iar drumul prin instanţe după despăgubiri pare nesfârşit.

Mama lui Dan S. îşi avusese gospodăria în capătul Căii Galata, spre şoseaua Iaşi – Voineşti, după cum o arată registrele agricole din anii ’50-’60. Ca mulţi alţii, a fost obligată să intre într-o cooperativă agricolă de producţie, iar ulterior terenul a ajuns în cadrul unei întreprinderi agricole de stat (IAS).

După 1990, foştilor proprietari care avuseseră ghinionul de a avea teren în cadrul fostelor IAS-uri nu li s-a acordat în fizic decât cel mult o jumătate de hectar, pentru restul terenului primind acţiuni. Ieşeanca a primit doar acţiuni în cadrul SC SAZPIC SA Miroslava.

Abia după apariţia Legii „Lupu”, în 2000, acţionarii fostelor IAS-uri au primit dreptul de a li se retroceda întreg terenul pierdut în timpul regimului comunist.

Pentru mulţi, a fost prea târziu, întrucât terenul ajunsese deja în alte mâini. Aşa s-a întâmplat şi cu mama lui Dan S., căreia i s-a validat în 2004 doar dreptul de a primi despăgubiri în locul pământului. Nici pe acestea, femeia nu a apucat să le vadă. Legiuitorul a stabilit o procedură clară de calcul şi acordare a despăgubirilor abia în 2013.

Au mai trecut şase ani până ce Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor (CNCI) să ia în lucru dosarul S. Deşi singurul lucru pe care îl avea de făcut comisia era să calculeze despăgubirile, aceasta a verificat din nou dreptul de proprietate al lui Dan S., ajungând la concluzia că acesta nu trebuia să primească nimic.

Motivul a fost de-a dreptul absurd: din dosar lipsea cererea de retrocedare întocmită în 1991. Funcţionarii CNCI nu şi-au pus problema că poate vreun funcţionar neatent a rătăcit hârtia, ci au concluzionat că un lung şir de autorităţi îi recunoscuseră dreptul de proprietate al mamei lui Dan S. fără ca aceasta să fi cerut nimic.

Decizia de invalidare a fost contestată de Dan S. în faţa Tribunalului, iar după un an instanţa i-a dat dreptate, obligând CNCI să calculeze despăgubirile. Cu dosarul în faţă, funcţionarii CNCI nu au reuşit să identifice amplasamentul vechii proprietăţi şi au aplicat normele valabile pentru terenul extravilan, luând în calcul un preţ de 8 euro/mp.

La acesta au mai aplicat şi o reducere de 50% pentru că era vorba de teren agricol, nu de curţi şi construcţii, rezultând despăgubiri de 40.000 de euro pentru un teren situat într-una dintre cele mai vânate zone ale Iaşului. Din nou, Dan S. s-a adresat instanţei, dosarul ajungând din nou la Tribunal.

Din comentariile făcute de magistraţi pe marginea deciziei CNCI rezultă că funcţionarii comisiei par să nu fi citit măcar actele pe care le aveau în faţă. Cu aceleaşi acte pe birou, judecătorii au identificat fără nicio problemă amplasamentul terenului, până şi numele şi numărul străzii.

„Documentele depuse la dosarul administrativ fac posibilă identificarea amplasamentului suprafeţei de teren. Rezultă cu puterea evidenţei că terenul autorului reclamantului se afla în #### ###### nr. #, fiind deci identificabil. Deşi se afirmă că nu poate fi identificat amplasamentul terenului, tribunalul observă că aceasta afirmaţie este imprecisă, din moment ce, conform adresei nr. 63164/18.07.2018, emisă de Municipiul Iaşi (fila 71), soluţia de acordare a despăgubirilor a fost întemeiată pe imposibilitatea restituirii în natură a terenului, întrucât pentru fostul amplasament sunt emise titluri de proprietate în beneficiul moştenitorilor Rorh. Această afirmaţie presupune în mod cert faptul că amplasamentul terenului autorilor reclamantului este identificabil şi a fost identificat de către entitatea învestită cu soluţionarea cererii şi că aceasta din urmă a fost în măsură să determine faptul că terenul respectiv a fost retrocedat altor persoane”, au arătat judecătorii.

Aceştia au consultat şi registrele agricole ale epocii, care arătau acelaşi amplasament.

Odată identificat cu precizie locul unde se afla terenul, calculul despăgubirilor, care ar fi trebuit făcut de CNCI, a fost făcut de judecători. Conform grilei notariale, un metru pătrat de teren intravilan, din categoria curţi-construcţii, situat în zona D a municipiului Iaşi valorează 35 de euro.

Cu tot cu reducerea de 50% aferentă faptului că cea mai mare parte a terenului era agricol, a rezultat un total al despăgubirilor de 175.000 euro. Sentinţa Tribunalului nu este definitivă, ea urmând să fie supusă controlului de legalitate al Curţii de Apel.

Publicitate și alte recomandări video