anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

De la Iaşi, dosarul „Duelul filosofilor” a ajuns la Înalta Curte

A calomniat sau nu? Liiceanu versus Antonesei: iată argumentele fiecăruia!

GALERIE
Liiceanu and Antonesei
  • Liiceanu and Antonesei
- +

Duelul filosofilor a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urmă cu trei ani, Gabriel Liiceanu şi editura pe care acesta o conduce, Humanitas, au cerut despăgubiri de câte 50.000 de euro de la scriitorul ieşean Liviu Antonesei, care le-ar fi afectat imaginea prin afirmaţiile făcute în cursul unui interviu. Tribunalul Iaşi a respins plângerea, magistraţii considerând afirmaţiile ca înscriindu-se în dreptul la liberă exprimare. La fel au apreciat şi magistraţii Curţii de Apel Iaşi, care au analizat contestaţia înaintată de Liiceanu şi Humanitas. Recursul declarat de cei doi reclamanţi a intrat ieri pe rolul curţii supreme.

 

Conflictul dintre cei doi filosofi a izbucnit după un interviu acordat de Liviu Antonesei, pe care acesta l-a publicat ulterior pe blogul personal. Interviul era centrat pe problema rolului intelectualilor în viaţa publică imediat după 1989. În cadrul său, Antonesei a făcut o serie de afirmaţii considerate de Liiceanu ca denigratoare. Astfel, Antonesei a afirmat că Liiceanu „a primit cadou fosta Editură Politică, cu tot ce avea aceasta în patrimoniu, inclusiv titluri cumpărate”.

O altă afirmaţie făcea referire la faptul că editura Humanitas a beneficiat de sprijin din partea statului. „L-am pomenit pe Liiceanu, care a fost scutit de două ori de datorii la bugetul de stat, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul niciunei edituri private. Dincolo de chestia necinstită, este falsificarea jocului pe piaţă. Dacă o editură beneficiază de avantaje şi celelalte nu, este vorba de falsificarea pieţei. Din fericire, nu au putut bate nici Polirom, nici Paralela 45, care nu au beneficiat de astfel de avantaje. Humanitas era pe locul III, iar acum cred că e pe locul IV pe piaţă”, spunea Antonesei.

În analiza cazului, magistraţii Tribunalului au apreciat că astfel de afirmaţii nu încalcă limitele stabilite de jurisprudenţa europeană în ce priveşte libertatea de opinie. În plus, Antonesei nu făcuse nicio afirmaţie falsă, voit denigratoare. Editura Humanitas a fost înfiinţată în februarie 1990, pe structura şi patrimoniul Editurii Politice, printr-un ordin de ministru care îl numea pe Liiceanu ca director al noii edituri. Aspectul referitor la datoriile la bugetul de stat a avut şi el susţinere în fapte, editura Humanitas beneficiind de eşalonarea obligaţiilor în anul 2000. „Instanţa nu este chemată sa stabilească dacă afirmaţiile pârâtului cu privire la persoana reclamanţilor corespund adevărului. Esenţială este existenţa unor indicii privitoare la faptele invocate de pârât în publicaţia pe blog contestată. Chiar dacă există o anumită doză de exagerare în modul de prezentare a informaţiilor de către pârât, se are în vedere că impactul afirmaţiilor nu este grav şi nu sunt de natură a atrage sancţiuni defăimătoare, nu creează un prejudiciu de imagine a persoanei ce se impune a fi reparat, fiind permisă o doza de exagerare în contextul în care erau în joc probleme de interes general”, au conchis judecătorii Tribunalului.

Sentinţa l-a nemulţumit pe Liiceanu, care în apel a insistat pe cuvântul „cadou” folosit de Antonesei, care ar fi insinuat că numirea ca director al Humanitas ar fi fost nemeritată. Patrimoniul primit de Humanitas nu ar fi avut o valoare semnificativă, nefiind vorba de sedii sau bunuri materiale valoroase, ci doar din portofoliul editorial, format în proporţie de 90% din „documente de partid”, „volume omagiale” şi „operele” lui Ceauşescu, fără valoare după 1990. În a doua privinţă, editura Humanitas nu ar fi beneficiat de scutiri de la plata obligaţiilor faţă de buget, ci doar de eşalonări ale acestora. „Apelanţii nu reuşesc să facă distincţia între ceea ce îndeobşte numim calomniere şi/sau denigrare şi atragerea răspunderii calomniatorului, pe de o parte, şi condiţiile juridice ale manifestării dreptului la liberă exprimare şi limitărilor acestuia, precum şi la condiţiile obligatorii prevăzute de lege pentru ca cineva să fie tras la răspundere pecuniară pentru un asemenea fapt ilicit, pe de altă parte”, a replicat Antonesei prin întâmpinarea depusă la dosar. Acesta şi-a reiterat afirmaţiile din interviu, subliniind că ele nu exced în niciun fel dreptului la libera exprimare.

Magistraţii Curţii de Apel au apreciat că Tribunalul abordase corect cazul, analizând fiecare susţinere şi probele aduse, nefiind găsite aspecte care să arate o exercitare abuzivă a dreptului la liberă exprimare şi care să fi afectat imaginea lui Liiceanu. „Curtea, suplimentar celor reţinute de Tribunal, subliniază că relevant în cauză este şi faptul că reclamantul, om de cultură remarcabil, implicat în viaţa culturală la cel mai înalt nivel este în mod evident o persoană publică, astfel că şi-a asumat expunerea publică şi nu poate solicita ziariştilor, jurnaliştilor sau altor personalităţi din acelaşi domeniu, cum este cazul pârâtului, să se abţină de a publica articole sau de a exprima opinii referitoare la activitatea sa”, au conchis judecătorii, respingând plângerea lui Liiceanu. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (I)

Alexandru LĂZESCU

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (I)

Într-un fel chiar şi Eurovisionul a arătat de ce mulţi europeni, mai ales cei din grupul nordic şi de pe flancul estic, nu au deloc încredere că o Europă suverană sub comandă franco-germană, decuplată de „anglo-saxoni”, le-ar putea asigura securitatea.

opinii

Catedrala simfonică a lui Eugen Doga

Nichita DANILOV

Catedrala simfonică a lui Eugen Doga

Dacă ar trebui să folosesc o imagine parabolică pentru percepţia muzicii sale, atunci, forţând un pic accentele, aş spune că la auzul uverturilor şi simfoniilor sale până şi pietrele de pe caldarâm se trezesc din amorţire şi încep să danseze transformându-se când în nişte clape de pian, când în nişte imense clape de armonică.

Nevoia de noroc

Michael ASTNER

Nevoia de noroc

Repet şi o spun din nou: E nevoie şi de oareşce noroc - şi în viaţă, şi în joc.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (III)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (III)*

Pornind de la constatarea că limba nu este un bloc unitar şi omogen, ci un conglomerat de varietăţi, autorul analizează funcţia limbii în configurarea identităţii naţionale.

pulspulspuls

Musiu senator şi madam dipotat: o explicaţiune pentru a ţine de cald în uichend

Musiu senator şi madam dipotat: o explicaţiune pentru a ţine de cald în uichend

Ca o mică explicaţiune despre una sau alta din cele întâmplate în politichia locală, haideţi să opinăm pe astăzi despre o ciudăţenie remarcată de unii observatori ieşeni mai atenţi din fire. 

Caricatura zilei

Putkirnson

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X