Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Profil suplimentul "Iasul in AFACERI"

„Ce facem pentru a avea succes? Nu am alt răspuns decât: «muncim»”

Dr. Ing. Corneliu Savencu – cercetător textil, managerul „Plastprod”

GALERIE
Corneliu SavencuFoto productie Plastprod
  • Corneliu Savencu
  • Foto productie Plastprod
- +

„Pionierat, inconştient, romantic”. Sunt cuvintele cu care descrie Corneliu Savencu începuturile afacerii sale, în anii ‘90, când a plecat din funcţia de şef de secţie la fabrica de Mătase Victoria Iaşi şi a realizat că trebuie să îşi croiască un drum în sectorul privat. Astăzi vorbeşte cu încântare despre cursurile de dezvoltare personală şi hobby-ul său, zborurile cu parapanta, după o viaţă în care a îmbinat din punct de vedere profesional activitatea de producţie a pasmanteriei „Plastprod” cu cea de cercetare. Absolvent al Politehnicii ieşene, secţia de „Chimie, finisaj textil”, nu şi-a părăsit niciodată profesia. Analizele sale privind dezvoltarea Iaşului şi calitatea forţei de muncă în zonă sunt realiste, deşi conţin şi o doză de amărăciune.


Plastprod” este unul dintre cei mai importanţi producători de pe piaţa de la noi în domeniul benzilor de pasmanterie necesare în industria confecţiilor, hainelor de pro­­tecţie, uniformelor militare, va­lizelor, genţilor sau altor bagaje de mână, precum şi în industria mobilei, având un portofoliu important de clienţi de cursă lungă a­tât din România, dar şi din străinătate. Nu este genul de activitate care să ţină prima pagină a ziarelor, deşi, în anul 2000, în urma unui proiect PHARE, firma a obţinut un credit de finanţare de 100.000 euro, cu ajutorul căruia s-a reuşit achi­ziţionarea de utilaje foarte performante. A fost momentul în care  „Plastprod” a primit vizita inopinată a unui personaj-emblemă a acelor ani în România: Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România. Scheele venise să vadă cu ochii săi investiţia care îi atrăsese atenţia prin faptul că a fost realizată impecabil.

Nu sunt un om de comerţ, ci de producţie şi voi rămâne aşa. Am mai încercat să fac alte lucruri, dar nu mi-au reuşit. În plus, am dezvoltat de-a lungul anilor foarte multe proiecte de cercetare, majoritatea finanţate de Uniunea Europeană”, spune Corneliu Savencu. Ultimul proiect, finalizat în urmă cu doi ani, a fost comandat de o mare firmă de blugi din Turcia şi se referea la „metodele de obţinere a coloranţilor naturali şi de vopsire industriale”. Moment în care un simplu consumator s-ar putea întreba de ce ar dori cineva să re­in­venteze apa caldă, doar blugii sunt blugi, îi iei de la mall şi gata? „Problema de care se lovea producătorul turc era aceea că loturile de coloranţi naturali variau din punctul de vedere al culorii de la un lot la altul. Iar altă condiţie era ca resturile vegetale rămase să poată fi folosite ulterior ca îngrăşăminte, deci extracţii fără solvent, ceea ce te limitează ca soluţie tehnică”, detaliază proprietarul „Plastprod”. 

„Nu m-am aşteptat să închidă atât de mulţi din cauza crizei“

Din punctul de vedere al finisajului, suntem cu siguranţă printre ce­le mai bune pasmanterii. Am fost invitat la un simpozion organizat de Facultatea de Textile, iar reprezentanţii unei firme au vrut neapărat să mă cunoască pentru a afla ce anume facem, clienţii acestora le precizau tot timpul că îşi doresc «finisajul Plastprod-ului». Şi m-au întrebat. Nu am avut alt răspuns decât acesta: «muncim»”, evocă domnul Savencu.

Plastprod” încă are statutul unei microîntreprinderi, având în prezent doar opt angajaţi, inclusiv proprietarul. Printre clienţi se numără firme din Olanda, Belgia, Germania, Republica Moldova, precum şi foarte multe firme de confecţii şi marochinărie din România care lucrează pentru export. „Cu cât sunt benzile de pasmanterie mai late, cu atât sunt mai scumpe utilajele de producţie. Fără proiectul PHARE despre care v-am vorbit, nu ştiu unde am fi fost. Tehnologia achiziţionată ne-a permis să producem benzi grele - şi ca gramaj, dar şi din punctul de vedere al lăţimii. Iar cele mai bine plătite sunt articolele tehnice, motiv pentru care mă axez pe acestea, elastice ţesute şi produse care intră în componenţa uniformelor pentru Armată”, declară Corneliu Savencu.

Nu m-am aşteptat ca pe foarte mulţi să îi determine criza să închidă. În general, firmelor care au depăşit perioada respectivă, din punctul meu de vedere, nu li se mai poate întâmpla nimic. Atunci trebuia să te gândeşti foarte bine încotro mergi, «Plastprod» lucra în trei schimburi şi am rămas cu unul singur. Aveam multe proiecte de cercetare şi am reuşit să-mi includ în cercetare angajaţii pentru a-i putea păstra”, îşi aminteşte proprietarul „Plastprod” una dintre cele mai complicate perioade pentru business-ul său. Cea mai mare problemă în acest moment? Lipsa forţei de muncă. „Spaţiul de producţie al firmei se găseşte în Holboca. Aş fi vrut să iau la mine oameni din zonă, să-i calific la locul de muncă. E foarte greu sau imposibil. Cei tineri vor de la început salarii foarte mari, iar mulţi sunt blazaţi. Caut angajaţi care vor tot timpul să se perfecţioneze, să facă tot timpul mai mult şi să le dau salarii mai mari. Dacă un om se implică, e normal să îl răsplăteşti, şi atunci nu va pleca niciodată de lângă tine”, spune, cu amărăciune, Corneliu Savencu.

Am capacitate de producţie şi comenzi pentru trei schimburi, nu am oameni pentru schimbul III şi nici măcar o parte din II să acopăr. Comenzile le stabilim în funcţie de priorităţi ca să mulţumim pe toată lumea. Nu am spus niciodată «nu»  unui client, ci doar l-am rugat să aştepte o perioadă rezonabilă de timp pentru a putea onora comanda”, adaugă domnia sa. Corneliu Savencu urmăreşte să achiziţioneze în perioada următoare o altă serie de utilaje, valoarea investiţiei fiind de circa 200.000 de euro. „Vreau să văd că pot să lucrez măcar cu două schimburi întregi, iar apoi să mă retrag. O afacere ar trebui să funcţioneze şi fără tine, să nu mergi opt ore ca la serviciu la firmă. Asta încerc eu în ultimii ani – să meargă lucrurile şi fără mine. Sigur, niciodată nu voi pleca din firmă, dar am reuşit să merg mai puţin şi este OK.”

Se declară inspirat de cursurile de dezvoltare personală pe care le-a urmat şi, în urma frecventării acestora, a constat că şi-a găsit „multă linişte sufletească”. „Nu poţi să faci, desigur, doar ce-ţi place, mai trebuie să faci şi un pic de producţie”, spune cu ironie. „Iar dacă nu ai o firmă în spate care să facă producţie, nu poţi face cercetare. Dacă producţia va merge de la sine, voi rămâne doar în proiectele de cercetare. Am deja oferte de la universităţile din Iaşi, dar şi de la cea din Bucureşti”, încheie Corneliu Savencu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri