„Clanurile” din universităţile ieşene, de la Toader la Forna. Ce-i normal şi ce-i sfidător
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 08.12.2021

„Clanurile” din universităţile ieşene, de la Toader la Forna. Ce-i normal şi ce-i sfidător

GALERIE
ionut-alexandru-toader-tudorel-toader
  • ionut-alexandru-toader-tudorel-toader
- +

În mediul universitar din Iaşi, la începutul anilor 2000, exista o problemă majoră care începuse, parţial, în perioada comunistă, şi a continuat după democratizarea din 1989. Generaţii peste generaţii de profesori, din aceeaşi familie, predau la aceeaşi universitate, la aceeaşi catedră, adesea lăsându-şi moştenire chiar acelaşi birou. „Clanurile universitare”, cum erau numite în presa vremii, nu au fost caracteristice doar Iaşului academic, dar şi-au găsit loc cu predilecţie şi în universităţile din capitala Moldovei. 

Ele îşi trag rădăcinile din trecut, când familiile de aristocraţi, adesea boieri, îşi trimiteau copiii la studii în străinătate, iar de acolo aceştia se întorceau şi le călcau pe urme. 20 de ani mai târziu, mai putem vorbi despre aceste clanuri ca fiind una dintre probleme majore din învăţământul superior românesc?

„Ziarul de Iaşi” a discutat cu zeci de cadre universitare, multe aflate chiar în astfel de „structuri” de clanuri, şi vă propune o analiză, fără patos, a situaţiei din prezent de la Iaşi, cu exemple concrete şi aprecieri generale.

De la soţi care s-au cunoscut la catedră la copii aduşi cu forţa în sistem

Dacă deschizi „catalogul” profesorilor de la orice facultate din Iaşi, ca să nu mai vorbim de universităţi în sine, găseşti exemple, uneori chiar zeci, de profesori cu acelaşi nume de familie.

Dacă priveşti în lista profesorilor-seniori, unii care nu mai sunt printre noi, de la aceleaşi facultăţi, sunt cazuri în care poţi trasa un adevărat arbore genealogic în învăţământul superior. „Ziarul de Iaşi” a discutat cu cei implicaţi în sistem şi putem remarca, în momentul de faţă, că există mai multe situaţii de perpetuare a familiilor în mediul universitar.

Primul caz, şi cel mai benign, este cel al soţilor care s-au întâlnit la locul muncii şi s-au căsătorit ulterior. La unele specializări sunt majoritari, dar de multe ori se regăsesc şi la nivelul unei universităţi - soţul şi soţia predând la facultăţi diferite.

Altul este cel al familiilor universitare care au fondat unele domenii de studiu şi de cercetare - în special la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF). Pioneri în domeniul lor, adesea se vedea ca o „predare a ştafetei” către doctoranzi, dar şi către fii sau fiice, care în multe cazuri au păşit cu succes pe urmele părinţilor până în ziua de astăzi.

Al treilea exemplu, şi cel mai nociv, este cel al profesorilor care şi-au adus copiii după ei în universitate, facilitându-le acestora o carieră pe care poate aceştia nu ar fi fost în stare să şi-o creeze singuri într-un mediu concurenţial.

Universitarii consultaţi de „Ziarul de Iaşi” spun că cea de-a treia categorie, majoritară în urmă cu 20 ani în multe ipostaze, este cea care s-a mai estompat astăzi, fără a fi eliminată complet din sistem.

„Este adesea un fenomen întâlnit. Marii profesori ai Iaşului şi-au creat un nume. În spatele lor veţi vedea în multe cazuri poveşti similare: proveniţi din familii mici, sărace, au trecut prin foarte multe adversităţi doar ca să aibă acces la educaţie - mergeau kilometri întregi prin noroaie în satele unde s-au născut. De aceea şi-au crescut copiii într-o manieră fermă, dar din care să nu le lipsească nimic. De cei mai buni s-a prins cartea şi le-au călcat pe urme părinţilor, adesea chiar în aceeaşi universitate. Alţii însă au fost traşi cu forţa de părinţi în sistem, iar unii dintre ei, dominaţi de grandomania numelui părinţilor, se comportă ca şi cum ar fi un drept divin, chiar dacă valoarea lor este doar o fracţie din cea a părinţilor”, a declarat un sociolog ieşean pentru „Ziarul de Iaşi”.

Acesta a fost de acord să analizeze contextul sub anonimat, dat fiind faptul că predă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) şi are, inclusiv în catedra sa, astfel de exemple.

Există şi exemple pozitive de „clanuri universitare”

În Iaşi sunt multe familii de profesori în care atât fiul sau fiica, cât şi tatăl, sunt consideraţi repere în domeniul lor de cercetare.

„Sau dacă nu ajung la valoarea părinţilor integral, putem spune că s-au descurcat cel puţin onorabil, iar ascendentul nu a fost un factor care să le favorizeze dezvoltarea profesională”, explică sociologul. Dacă ar fi să luăm un exemplu, îl putem vedea pe cel al academicianului Gheorghe Platon, care a predat la Facultatea de Istorie a UAIC, şi al fiului său, profesorul universitar Alexandru-Florin Platon, care i-a călcat pe urme şi predă la aceeaşi facultate la un nivel comparat de mulţi cu cel al tatălui.

Unul dintre cele mai cunoscute nume de la Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” (USV) a fost cel al academicianului Valeriu Cotea, cunoscut ca fiind unul dintre cei mai reputaţi oenologi români. Pe urmele acestuia a călcat fiul său, Valeriu V. Cotea, care îi continuă astăzi cercetările şi care a devenit la rândul său membru corespondent al Academiei Române.

Acesta a şi lucrat, mai mulţi ani, alături de tatăl său în laboratoarele universităţii. Una dintre familiile „cu renume” de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF) este familia Covic. Mircea Covic, profesor de genetică medicală, a fost celebrat în luna aprilie de conducerea actuală a universităţii pentru activitatea sa didactică şi de cercetare, la împlinirea vârstei de 80 de ani.

Soţia sa este specializată în nefrologie - Maria Covic - şi a predat la aceeaşi universitate. Fiul lor, Adrian Covic, adesea suspectat că ar fi beneficiat de o traiectorie privilegiată, datorită părinţilor pe care i-a avut, este astăzi prorector responsabil cu cercetarea la UMF şi unul dintre cei mai prolifici şi bine citaţi cercetători ştiinţifici ai universităţii.

Sora acestuia, Cristina Gavrilovici, predă la rândul ei la UMF Iaşi şi conduce de ani buni Comisia de Etică a universităţii.

„Sunt unele familii care şi-au crescut încă de mici copiii într-un mediu intelectual, care au ajuns foarte buni profesionişti pe zona lor pentru că au cunoscut-o în familie de la o vârstă fragedă. Ar fi fost discriminaţi ei înşişi dacă nu li s-ar fi permis să urmeze o carieră academică pe care, cumva, o aveau în orizont încă din tinereţe. Dar sunt şi cazuri în care un copil dintr-o familie s-a dus doar aşa, ca să-i găsească doar o salvare profesională, fiindcă nu a avut nimic altceva”, a explicat sociologul citat.

Soţi şi soţii sunt cu zecile chiar şi în aceeaşi facultate

Avem şi categoria celor care s-au cunoscut la locul de muncă, s-au căsătorit, iar copiii lor nu le-au continuat pe urme, deşi ar fi avut tot contextul necesar, tocmai fiindcă „ar fi existat discuţii”.

Exemple sunt cu zecile în mediul universitar din Iaşi, spune chiar prof.dr. Codrin Liviu Cuţitaru, care a cunoscut-o pe soţia sa la Facultatea de Litere, când erau ambii asistenţi. Sunt măcar zece cupluri formate astfel, spune profesorul, doar în Iaşi, în rândul colegilor săi apropiaţi.

„Există multe nuanţe legat de acest subiect, al familiilor universitare, pentru că sunt şi multe categorii de rude. Eu am foarte mulţi colegi care s-au cunoscut şi s-au căsătorit «la locul de muncă», cum ar veni, la universitate. Nu ştiu ce s-ar fi putut întâmpla în cazul lor”, a declarat prof.dr. Codrin Liviu Cuţitaru.

Dar pe lângă aceste familii, avem şi în ziua de astăzi câteva cazuri de „descendenţă directă”, a copilului pe urmele părinţilor, putându-se intui măcar un traseu favorabil creat de acesta.

Universităţile sunt însă şi case pentru „băiatu’ lui tata”

Şi probabil cel mai cunoscut caz din Iaşi acum este cel am fiului rectorului UAIC, prof.dr. Tudorel Toader. Alexandru-Ionuţ Toader este astăzi cadru didactic angajat pe perioadă nedeterminată la Facultatea de Drept a universităţii, după ce a susţinut concursul de angajare pe perioadă determinată, în 2017, evitând prevederile Codului de Etică al universităţii.

Acesta preciza că rudele de până la gradul al III-lea ale celor din conducerea universităţii nu pot fi angajate pe posturi didactice sau administrative. Cum rectorul Toader era suspendat, fiul său a putut concura legal la concurs, având diplomă de doctor în Drept, singura cerinţă majoră pentru a se putea înscrie la concurs.

Acolo a obţinut 8,60 la proba scrisă, 9,40 la proba practică şi 9,60 la dosarul de concurs, fiind admis cu 9,24, fiind singurul candidat înscris pentru singurul post de asistent pe perioadă determinată la Facultatea de Drept.

CITESTE SI: INCREDIBIL! Ordonanță cu dedicație pentru feciorul lui Tudorel Toader? Asistent fără concurs

Nici doi ani mai târziu, fiul lui Tudorel Toader a fost unul dintre cei 20 de beneficiari din toată ţara ai ordonanţei 9/2018, care modifica legea educaţiei din mai multe puncte de vedere, dar cel mai important: transforma contractele de muncă pe perioadă determinată dintre o universitate şi un asistent universitar, încheiate în urma unui concurs, în contracte pe perioadă nedeterminate „conferind calitatea de titular”.

Tudorel Toader: „Ar fi o discriminare să spui că dacă ai mamă în universitate nu ai voie să dai concurs”

„Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu rectorul universităţii pentru a-l întreba cum vede acesta astăzi situaţia actuală, în general, la nivelul universităţii, a legăturilor de familie dintre cadrele didactice.

Acesta nu a vrut să comenteze situaţia în ansamblu, ci s-a referit direct la cazul fiului său, explicând faptul că la ultima serie de posturi scoase la concurs la nivelul instituţiei de învăţământ superior, la trei sferturi dintre ele s-a prezentat un singur candidat, iar şapte au rămas neocupate.

„Dacă în universitate postul lui Alexandru ar fi fost singurul cu un singur candidat... dar urmăriţi datele. Este un fenomen, a dispărut apetitul tinerilor pentru a intra în învăţământ, fiindcă au atâtea alte posibilităţi. Din punctul meu de vedere, juridic vorbind, nu e poate pune prin lege o astfel de interdicţie fiindcă ar fi o discriminare. Este o discriminare să interzici accesul la concurs a cuiva pe motiv că are o rudă în universitate. Obiectivitate concursului este altceva, este de competenţa comisiei, apoi candidatul trebuie să îndeplinească criteriile. Dar strict juridic, ar fi o discriminare să spui că dacă ai mamă în universitate nu ai voie să dai concurs să te angajezi”, a declarat prof.dr. Tudorel Toader pentru „Ziarul de Iaşi”.

„Nimeni nu a îndrăznit să se bage”

Cazul fiului rectorului de la UAIC nu este unul individual în peisajul actual. Surse implicate în prorectoratele didactice de la mai multe universităţi din Iaşi ne-au explicat însă cum se ajunge într-o astfel de situaţie - totul ţine de organizarea concursurilor.

Dacă în trecut, criteriile de angajare erau mai laxe, iar concurenţa dură se dădea din numărul de contracandidaţi care apăreau, astăzi legislaţia impune o serie de criterii stricte care trebuie respectate.

„Sunt exemple de concursuri care s-au dat, dar nu a fost nimic ilegal. Posturile au fost scoase la concurs conform tuturor normelor, dar s-a ştiut pentru cine sunt şi nimeni nu a îndrăznit să se bage. Dacă ar fi avut un concurent real, era foarte greu să îl pici pe ăla mai bun, dar nu au avut: când îşi scot pentru fii lor au grijă să îndepărteze toţi posibilii candidaţi, aici e marea lucrătură. Nu pot cita un caz în toată literatură, nu poţi da un caz în care un fiu nemeritoriu a câştigat un concurs în dauna unuia foarte bun şi atunci îţi dai seama că se lucrează foarte fin - se lucrează să nu fie discuţii, să nu ai ce incrimina”, au precizat sursele noastre.

Se pregăteşte o nouă „dinastie” la UMF

Există multe acuze şi cazuri care ridică semne de întrebare pe fiecare facultate de la universităţile ieşene. Astăzi, însă, sunt greu de găsit exemple de tată şi fiu care lucrează împreună în învăţământ, la universitate.

Acest lucru ne arată, spun experţii în educaţie consultaţi, că fenomenul intrărilor în sistem este diminuat faţă de cel din trecut, când tatăl şi fiul lucrau cot la cot în acelaşi departament. Chiar dacă exemplele sunt greu de găsit, ele mai există: ambii copii ai Norinei Forna, decan al Facultăţii de Medicină Dentară în mai multe rânduri, par a se îndrepta spre catedră.

Fiica acesteia, Doriana Agop Forna, este şef de lucrări la Facultatea de Medicină Dentară, în timp ce băiatul ei, Norin Forna, a terminat Facultatea de Medicină în 2017, iar acum este doctorand la traumatologie (ar fi putut să îşi susţină anul acesta teza de doctorat, dar nu am găsit o informaţie care să confirme că ar fi făcut asta).

Cum însă are cursurile psihopedagogice făcute, în perioada 2017-2018, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, odată cu finalizarea doctoratului acesta îndeplineşte condiţiile pentru a se înscrie la un post de predare la UMF Iaşi.

Am încercat să luăm legătura cu prof.dr. Norina Forna în documentarea acestui material, dar nu a răspuns apelurilor noastre telefonice. Dacă va dori să revină cu un punct de vedere, vom completa ulterior.

Fiica rectorului a devenit, din conferenţiar, profesor în timp ce era plecată în Anglia

Un astfel de caz a fost prezentat deja pe larg de către „Ziarul de Iaşi” în 2016. Catrinel-Raluca Handley-Giurma, fiica profesorului Ion Giurma, rector pentru două mandate al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI), a fost plecată timp de un deceniu din Iaşi, în Marea Britanie.

Cât a fost plecată, tatăl ei aproba anual prelungirea postului pe care era încadrată la Facultatea de Hidrotehnică, unde preda şi el. Până a plecat din ţară a avut o carieră fulminantă: în anul 1999 era asistent universitar, iar în 2005 conferenţiar.

CITESTE SI: Un caz de Cartea recordurilor academice: Birou închis 10 ani pentru fata unui rector ieșean

Zece din cele 13 lucrări ştiinţifice care figurau în 2016 în bazele de date internaţionale (ISI) sunt realizate împreună cu tatăl ei. Mai mult, fără a fi la Iaşi timp de zece ani, ea a promovat pe post de profesor, îndeplinind perfect toate criteriile, având în tot acest răstimp un birou cu numele ei, încuiat, neutilizat, la sediul facultăţii.

Până să aibă o înclinare spre Hidrotehnică care să o atragă la predare în universitate, fiica rectorului Giurma era absolventă a Facultăţii de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, făcând doar un master în Hidrotehnică, în străinătate, în aceeaşi perioadă în care era deja preparator la universitate.

CITESTE SI: Post de profesor plin pentru fata lu’ tata? Parcurs uimitor pentru fiica lui Giurma

În ediţia următoare veţi putea regăsi un material în care „Ziarul de Iaşi” a discutat cu prof.dr. Vasile Işan, fost rector al UAIC, iniţiator al celebrului „Cod al lui Işan” în perioada 2008-2009.

Dacă ar fi fost aplicat, acest cod ar fi eliminat complet ideea de „clanuri universitare”, fiindcă ar fi limitat accesul de intrare într-o instituţie a tuturor rudelor celor angajaţi deja acolo. În aceeaşi ediţie, vă mai prezentăm un caz al unui cadru didactic care a venit pe urmele tatălui la UAIC, tatăl fiind un profesor reputat.

Sursele noastre spun că fiul este de o calitate ştiinţifică net inferioară tatălui, că a fost adus aproape „cu forţa” în universitate şi că i-a moştenit, printre altele, şi biroul de prodecan, într-o facultate unde profesorii se îngrămădesc la sediul comun al catedrelor pentru a putea avea un colţ în care să lucreze. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Întâlnire online între democraţii

Lucian DÎRDALA

Întâlnire online între democraţii

Deocamdată, administraţia Biden nu doreşte decât să reafirme leadership-ul american în spaţiul pe care mass media încă îl numeşte „lumea liberă”. Este greu de crezut că, în acest moment, Statele Unite au capacitatea ori dispoziţia să exercite presiuni semnificative asupra participanţilor mai puţin merituoşi, şi cu atât mai puţin asupra statelor neinvitate la summit, cum ar fi Turcia.

Filmuletul zilei

opinii

Identităţi în oglindă (II)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (II)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

Istoria (sau isteria) unui boxer

Radu PĂRPĂUȚĂ

Istoria (sau isteria) unui boxer

Era pe vremea lui Ceaşcă un boxer sas pe care-l chema Stumpf, ne spunea Ghiţă Mutu din plutonul nostru Ghiţă intrase la facultatea de textile de la Cisnădie, de unde ştia povestea cu Stumpf, care era de fel de pe acolo. 

Ministere „croite” şi răscroite

Nicolae CREŢU

Ministere „croite” şi răscroite

Mai mult decât oriunde altundeva, cel puţin pe aici, prin Europa, la noice declară „liderii” politichiei trebuie dat „la întors”, pe reversul de biată, mai dosnică, retorică a asigurărilor „liniştitoare” puse în circulaţie publică, mediatică. 

pulspulspuls

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Pentru că tot am deschis ieri pârtia din acest sezon de iarnă cu ce se mai vorbeşte în lumea halatelor albe ca zăpada din târg, povestindu-vă cum s-a bătut palma ca mister Bazil Usturoi să rămână şef acolo unde est, şi pentru că vine vorba aşa de rar despre treburile astea extra-Covid din domeniu, am zis că numai bine să vă mai spunem una scurtă dar vioaie pe azi, că tot e miercuri, zi de post fără nicio dezlegare, nici la peşte, nici la vin sau undelemn. 

Caricatura zilei

Lapoviță

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.