Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

GALERIE
Poza Plopeanu
  • Poza Plopeanu
- +

În viziunea lui Marx, naraţiunea despre comunismul primitiv sună în felul următor: cândva, în timpuri imemoriale, proprietatea privată era necunoscută omului. Hrana era distribuită după necesităţi, iar toţi cei aflaţi în nevoie erau îngrijiţi. 

La un moment dat, s-a produs o schimbare majoră: tranziţia de la vechea formă de organizare (indivizi mobili, vânători-culegători) la cea având în centrul ei practicarea pe scară largă a agriculturii (indivizi sedentari, cultivatori de plante şi crescători de animale domesticite). Această transformare a implicat apariţia proprietăţii asupra pământului, a forţei de muncă şi a resurselor naturale. Aşadar, proto-comunitatea naturală şi egalitară a fost distrusă de emergenţa concurenţei. Cu alte cuvinte, Edenul originar a fost distrus de modernitate.

Teoria marxistă a apariţiei proprietăţii şi a materialismului e dominată de ipoteza evoluţionistă, societăţile umane fiind înţelese şi radiografiate ca trecând în mod automat de la mic (statut primitiv şi barbar) la mare (statut de civilizaţie). Aceasta a provocat extrem de multă admiraţie în lumea intelectuală şi politică, influenţând decisiv, printre altele, ideologia feminismului sau politicile cu privire la divorţ implementate de către Mao în China.

Manvir Singh, antropolog şi cercetător la Institutul de Studii Avansate din Toulouse (Franţa), a publicat recent un studiu în care contestă „supremaţia” conjecturii lui Marx. Pentru a demonta această minciună cu pretenţie de adevăr ştiinţific, autorul face apel la cercetările întreprinse de profesorul de antropologie de la Universitatea de Stat din Arizona (SUA), Kim Hill. Acesta a studiat îndeaproape comunitatea de vânători-culegători Aché din Paraguay. Este vorba despre un trib primitiv, de mici dimensiuni (maxim 20-30 persoane), majoritatea timpului fiind dedicat procurării de hrană. Foarte interesant, nimeni nu purta haine şi încălţăminte şi frecvent se practica divorţul. Hill observă modul cum se împărţea familiilor din trib prada capturată. Semăna, în ochii lui Hill, cu felul în care cel care pregăteşte grătarul la iarbă verde, oferă câte o bucată de carne prăjită comesenilor. Însă, pe parcurs, a sesizat că bărbaţii nu aveau voie să consume din ceea ce au vânat, având un control extrem de redus asupra redistribuirii, soţiile şi copiii acestora primind porţii la fel ca toţi ceilalţi, în funcţie de nevoi.

Cu altă ocazie, profesorul Hill a radiografiat tribul de culegători-vânători Hiwi din Venezuela, unul mult mai generos ca dimensiune (aproximativ 100 de indivizi). Aceştia nu divorţau niciodată şi alocau mult mai puţin timp procurării de hrană, preferând, în schimb, odihna şi relaxarea (erau consumatori de substanţe halucinogene şi mari dansatori). Modul de împărţire a hranei demonstra diferenţe faţă de tribul Aché din Paraguay. În cazul Hiwi, vânătorul şi familia lui erau privilegiaţi, consumând cea mai mare parte din hrana vânată. Restul era distribuit doar unei minorităţi (maxim 10% din numărul de familii constituente). Marea majoritate nu primea nimic. Cu alte cuvinte, aşa cum observa Singh, „Să deţii ceva, … înseamnă să-i excluzi pe alţii de la a se bucura de beneficiile sale. Sunt proprietarul unui măr atunci când eu îl pot mânca şi tu nu. ... Privilegiile speciale ale vânătorilor au schimbat drepturile de proprietate de-a lungul unui continuum de la complet publice la complet private. Cu cât puteau monopoliza mai multe beneficii - de la trofee la organe şi capital social - cu atât mai mult se putea spune că erau proprietarii cărnii lor.”

Alte exemple demonstrează că tribul Aché, considerat portretul ideal al ideii de comunism primitiv, reprezenta excepţia, nicidecum regula! Se estimează că peste 70% din comunităţile de culegători-vânători recunoşteau (şi chiar respectau) aplicarea drepturilor de proprietate asupra unor anumite resurse naturale. Tipul de economie redistributivă folosit de tribul Aché pare să nu aibă nimic în comun cu acea bunătate originară pierdută (invocată atât de des de către Marx). De fapt, el se sprijină pe conceptul de reţele de interdependenţă, adică pe sprijinul reciproc pentru supravieţuire. Atunci când un membru al tribului devine neputincios, el şi familia sa sunt ajutaţi. Astfel, aceste reţele ne spun că ataşamentul faţă de bunăstarea celorlalţi este esenţială pentru propria bunăstare. Interesul este ca ceilalţi să fie apţi, puternici şi prosperi pentru a putea să îi ajute să supravieţuiască pe cei care întâmpină dificultăţi la un moment dat. Astfel, cel care aducea hrană în comunitate era obligat de propriul interes să o împartă apropiaţilor pentru a-şi asigura propria supravieţuire. Atunci când această nevoie dispărea, prietenii de convenienţă erau uitaţi sau marginalizaţi.

Deşi dovezile privind existenţa unui comunism primitiv sunt false, naraţiunea marxistă supravieţuieşte, deoarece logica şi structura argumentaţiei din spatele ei sunt insidioase. Dacă este corectă presupunerea că societăţile au evoluat precum fiinţa umană, de la stadiul de bebeluş la adolescent, om matur şi bătrân, atunci nu poate fi nimic falacios în a crede că ele au marcat în decursul istoriei umanităţii şi tranziţia de la Edenul fără proprietate privată la iadul bazat pe competiţie egoistă şi fără scrupule. Efectul în planul ideologic devine devastator, lăsând loc oportunităţilor nelimitate pentru critici vitriolante la adresa sistemului capitalist, considerat lacom şi infam, vinovatul de serviciu pentru distrugerea Paradisului şi coborârea iadului pe pământ.

Oare ne-am dori vreodată să trăim, cu adevărat, precum oamenii din tribul Aché? Am fi mai fericiţi crezând, fără convingere, într-o himeră? Sau soluţia constă în acceptarea propriilor noastre limite şi eşecuri? Atunci când Adevărul triumfă, amăgirea nu poate sta decât pe locul doi!

Inima sus!

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil.  şi director al Departamentului de ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri