anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

A doua criză: dosarul estic (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cred că o modalitate utilă de a privi evoluţiile din Uniunea Europeană este aceea de a ne concentra asupra celor patru crize şi, în măsura posibilităţilor, de a ilustra interferenţele. În ordinea cronologică a izbucnirii lor, ne referim, aşadar, la: (1) criza zonei euro; (2) problema estică, incluzând evoluţiile din Ucraina şi relaţia cu Rusia; (3) criza migranţilor; şi (4) perspectiva Brexit - admiţând că, deşi problema este mult mai veche, ea apare explicit pe agendă după victoria conservatorilor în alegerile legislative 2015.

În cele ce urmează, voi încerca să sugerez că în această primăvară revine puternic în atenţie cea de-a doua, prin interesul nostru nu trebuie să o ocolească pe cea de-a doua, prin aceea că alegătorii olandezi ar putea torpila acordul de asociere UE - Ucraina. Nu e nevoie să insistăm asupra faptului că insatisfacţiile legate de migraţie şi poate chiar de recentele bailout-uri pot influenţa atitudinea cetăţenilor faţă de un acord de asociere ale cărui ambiţii nu sunt exagerate.

Olanda este, după cum bine se ştie, o democraţie în care politicienii sunt receptivi la semnalele cetăţenilor. Ascensiunea partidului lui Geert Wilders (dreapta dură) şi a Partidului Socialist, în ultimii zece ani, a întărit componenta eurosceptică din spectrul politic olandez. Indirect, există o presiune mai mare asupra partidelor convenţionale, iar aceasta se simte în comportamentul guvernului. Cabinetul de coaliţie al lui Mark Rutte a jucat corect şi altruist în criza greacă, evitând capcanele demagogice, dar trebuie să se aştepte la sancţiuni din partea electoratului. În privinţa migranţilor, opoziţia din societate este larg răspândită şi intensă, iar guvernul a căutat să-şi dovedească fermitatea lansând idei mai mult sau mai puţin nerealiste (respinse de parteneri) privind crearea unei mini-zone de liberă circulaţie, din care să fie excluse ţările problematice.  

În acest context poate fi mai bine înţeleasă şi încăpăţânarea cu care Olanda se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ignorând argumentele de natură tehnică şi progresele politice ale celor două ţări (fără a fi impresionante, ele există). Şi, desigur, tot în acest context trebuie înţeles şi anunţul guvernului şi parlamentului de la Haga că vor lăsa în mâinile electoratului decizia cu privire la ratificarea acordului UE - Ucraina. 

Spre deosebire de guverne sau chiar de parlamente, cetăţenii nu prea separă temele politice. Alegătorii olandezi ştiu că Ucraina nu va dobândi prea curând statutul de candidat la integrarea propriu-zisă în UE - nu era nevoie ca preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, să facă acea declaraţie referitoare la cei 20 - 25 de ani de aşteptare. Nu se poate bănui nici că olandezii ar vrea neapărat să-i facă o bucurie domnului Vladimir Putin, provocând un blocaj în parcursul Ucrainei şi, într-un sens mai larg, în dezvoltarea Parteneriatului Estic. Totuşi, există destule motive să bănuim că acordul va fi respins, pentru că referendumul din 6 aprilie reprezintă o bună ocazie de a exprima nemulţumirea faţă de evoluţia generală a UE.

În acest caz, „a doua criză” va reveni puternic în actualitate într-un moment în care energia şi atenţia liderilor politici ar trebui să se îndrepte spre gestionarea crizei migranţilor şi spre regândirea sistemului de liberă circulaţie şi a politicii de azil. În principiu, va fi nevoie de o soluţie rapidă de salvare a situaţiei, pentru că influenţa Bruxelles-ului asupra guvernului de la Kiev se va diminua exact în momentul în care ar fi fost nevoie de mai multă forţă. Se ştie faptul că, în Ucraina, reformele în direcţia statului de drept au fost neconvingătoare, economia este în criză, iar între preşedintele Poroşenko şi premierul Iatseniuk s-a accentuat rivalitatea, coaliţia guvernamentală aflându-se într-o stare de blocaj.

Pentru toţi cei ce resping apropierea Ucrainei de Occident sau consideră că UE impune concesii prea mari, va fi un argument foarte solid. De asemenea, vor exista efecte şi peste graniţă, în Republica Moldova: mesajul pro-UE va avea de suferit, în perspectiva unor alegeri prezidenţiale ce se vor desfăşura prin vot direct, conform unei recente decizii a instanţei constituţionale.

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Munca în vremea pandemiei

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.