A doua criză: dosarul estic (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

A doua criză: dosarul estic (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cred că o modalitate utilă de a privi evoluţiile din Uniunea Europeană este aceea de a ne concentra asupra celor patru crize şi, în măsura posibilităţilor, de a ilustra interferenţele. În ordinea cronologică a izbucnirii lor, ne referim, aşadar, la: (1) criza zonei euro; (2) problema estică, incluzând evoluţiile din Ucraina şi relaţia cu Rusia; (3) criza migranţilor; şi (4) perspectiva Brexit - admiţând că, deşi problema este mult mai veche, ea apare explicit pe agendă după victoria conservatorilor în alegerile legislative 2015.

În cele ce urmează, voi încerca să sugerez că în această primăvară revine puternic în atenţie cea de-a doua, prin interesul nostru nu trebuie să o ocolească pe cea de-a doua, prin aceea că alegătorii olandezi ar putea torpila acordul de asociere UE - Ucraina. Nu e nevoie să insistăm asupra faptului că insatisfacţiile legate de migraţie şi poate chiar de recentele bailout-uri pot influenţa atitudinea cetăţenilor faţă de un acord de asociere ale cărui ambiţii nu sunt exagerate.

Olanda este, după cum bine se ştie, o democraţie în care politicienii sunt receptivi la semnalele cetăţenilor. Ascensiunea partidului lui Geert Wilders (dreapta dură) şi a Partidului Socialist, în ultimii zece ani, a întărit componenta eurosceptică din spectrul politic olandez. Indirect, există o presiune mai mare asupra partidelor convenţionale, iar aceasta se simte în comportamentul guvernului. Cabinetul de coaliţie al lui Mark Rutte a jucat corect şi altruist în criza greacă, evitând capcanele demagogice, dar trebuie să se aştepte la sancţiuni din partea electoratului. În privinţa migranţilor, opoziţia din societate este larg răspândită şi intensă, iar guvernul a căutat să-şi dovedească fermitatea lansând idei mai mult sau mai puţin nerealiste (respinse de parteneri) privind crearea unei mini-zone de liberă circulaţie, din care să fie excluse ţările problematice.  

În acest context poate fi mai bine înţeleasă şi încăpăţânarea cu care Olanda se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ignorând argumentele de natură tehnică şi progresele politice ale celor două ţări (fără a fi impresionante, ele există). Şi, desigur, tot în acest context trebuie înţeles şi anunţul guvernului şi parlamentului de la Haga că vor lăsa în mâinile electoratului decizia cu privire la ratificarea acordului UE - Ucraina. 

Spre deosebire de guverne sau chiar de parlamente, cetăţenii nu prea separă temele politice. Alegătorii olandezi ştiu că Ucraina nu va dobândi prea curând statutul de candidat la integrarea propriu-zisă în UE - nu era nevoie ca preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, să facă acea declaraţie referitoare la cei 20 - 25 de ani de aşteptare. Nu se poate bănui nici că olandezii ar vrea neapărat să-i facă o bucurie domnului Vladimir Putin, provocând un blocaj în parcursul Ucrainei şi, într-un sens mai larg, în dezvoltarea Parteneriatului Estic. Totuşi, există destule motive să bănuim că acordul va fi respins, pentru că referendumul din 6 aprilie reprezintă o bună ocazie de a exprima nemulţumirea faţă de evoluţia generală a UE.

În acest caz, „a doua criză” va reveni puternic în actualitate într-un moment în care energia şi atenţia liderilor politici ar trebui să se îndrepte spre gestionarea crizei migranţilor şi spre regândirea sistemului de liberă circulaţie şi a politicii de azil. În principiu, va fi nevoie de o soluţie rapidă de salvare a situaţiei, pentru că influenţa Bruxelles-ului asupra guvernului de la Kiev se va diminua exact în momentul în care ar fi fost nevoie de mai multă forţă. Se ştie faptul că, în Ucraina, reformele în direcţia statului de drept au fost neconvingătoare, economia este în criză, iar între preşedintele Poroşenko şi premierul Iatseniuk s-a accentuat rivalitatea, coaliţia guvernamentală aflându-se într-o stare de blocaj.

Pentru toţi cei ce resping apropierea Ucrainei de Occident sau consideră că UE impune concesii prea mari, va fi un argument foarte solid. De asemenea, vor exista efecte şi peste graniţă, în Republica Moldova: mesajul pro-UE va avea de suferit, în perspectiva unor alegeri prezidenţiale ce se vor desfăşura prin vot direct, conform unei recente decizii a instanţei constituţionale.

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

Dan CONSTANTIN

Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

Cert este că piaţa asigurărilor nu este supravegheată în nici un fel, iar salariile lor babane sunt plătite din poliţele noastre, ale tuturor.

Filmuletul zilei

opinii

Irimia. Florin Irimia

Codrin Liviu CUȚITARU

Irimia. Florin Irimia

„Cazul” prezenţei prozatorului Florin Irimia pe lista de „activitate ştiinţifică zero” a Universităţii din Iaşi îmi demonstrează clar nebunia în care s-a ajuns cu „scientometria”. Acest monstru e pe cale să anuleze diversitatea şi bogăţia experienţei intelectuale, care ar trebui să stea la temelia vieţii universitare. Este noul „nazism” academic şi nu greşesc deloc emiţând o asemenea comparaţie.

Câteva date statistice recente (I)

George ŢURCĂNAŞU

Câteva date statistice recente (I)

În plan regional, cele opt judeţe ale Moldovei au coborât sub 4 milioane de locuitori, involuţia demografică având valori peste media naţională (-9 la mie). Alături de judeţul Iaşi, doar Suceava are un declin inferior mediei naţionale (-6,4 la mie). Toate celelalte judeţe au pierdut între 11,2 şi 13,8 la mie din populaţie.

Minciuna de aur

Bogdan ILIESCU

Minciuna de aur

„A lie told often enough becomes the truth.” (O minciună spusă suficient de des devine adevărul.) Vladimir Lenin

pulspulspuls

E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

Nu ştim dacă ştiţi, dar, pe lângă un fin analist cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, amicul nostru Archibald Tănase este şi un vechi şi încercat şofer în traficul infernal din Iaşi. 

Caricatura zilei

DNA

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.