Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

A doua criză: dosarul estic (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Acest text nu reprezintă o pledoarie în favoarea Parteneriatului Estic, aşa cum arată el astăzi, dar porneşte de la presupunerea că el poate fi ameliorat. 

Ilustram, în textul de săptămâna trecută, modul în care alegătorii olandezi pot readuce în atenţia liderilor politici „a doua criză” cu care se confruntă Uniunea Europeană: evenimentele din vecinătatea estică. Celelalte trei provocări sunt legate de zona euro, posibilitatea ieşirii Marii Britanii şi, în fine, criza migranţilor.

Sugeram că votul olandezilor în chestiunea acordului de asociere UE - Ucraina va fi determinat nu doar de conţinutul şi posibilele consecinţe ale acordului, ci şi de atitudinea generală faţă de Uniune, puternic influenţată şi de celelalte trei crize. În mare măsură, un argument similar se poate formula şi în cazul alegătorilor britanici, confruntaţi cu un referendum mult mai semnificativ. Am tratat, recent, problema Brexit în această pagină şi sugeram, spre exemplu, că ar putea apărea mişcări grassroots în favoarea ieşirii. Probabil că unele dintre ele vor fi animate nu atât de conţinutul renegociat de David Cameron, cât de o insecuritate provocată de incapacitatea UE de a-şi gestiona uniunea monetară sau fluxurile migratoare. Alegătorii nu votează detalii, mai ales că în privinţa integrării europene li se cere părerea destul de rar.

Pe acest fond pesimist, să remarcăm faptul că timpul nu curge deloc în favoarea Ucrainei şi, indirect, a proiectului Parteneriatului Estic. La fel, perspectivele de stabilizare a Republicii Moldova nu sunt prea bune, în ciuda modului curios de calm în care a fost primită decizia instanţei constituţionale de a introduce alegerile prezidenţiale directe. Din păcate, liderii Uniunii nu pot găsi, rapid, o  cale de a impulsiona politic aceste procese, iar unul dintre motivele importante ţine tocmai de cicatricile rămase în urma schimburilor dure ocazionate de criza migranţilor.

Evident că executivul comunitar, Comisia, se poate angaja într-un efort de regenerare a Parteneriatului, în aşa fel încât alegătorii olandezi să-şi modereze scepticismul sau, în cazul unui „Nu” la referendum, întârzierea intrării în vigoare a acordului de asociere să fie cât mai mică. Ar fi, însă, un scenariu foarte optimist. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă asemenea eforturi ar fi întreprinse de un bloc ad hoc de state est-europene, animat de Polonia, ţara care s-a distins cel mai mult în această direcţie. Grupul de la Vişegrad, căruia i s-ar fi raliat şi ţara noastră, s-ar fi aflat în cea mai bună poziţie de a cere depăşirea blocajului. Din păcate, ne confruntăm din nou cu efectele crizei migranţilor, care au deteriorat grav imaginea şi potenţialul de negociere a „flancului” est-european al UE. Niciodată până acum nu s-a ajuns la schimburi atât de dure între liderii central-europeni şi omologii lor occidentali (e drept, România a avut o atitudine mai rezervată, dar asta nu ajută foarte mult).

În plus, din motive de politică internă, Polonia a ajuns un subiect de îngrijorare pentru partenerii occidentali din UE. Fără a comenta aici substanţa conflictului politic intern de la Varşovia, putem remarca faptul că atacul politic la adresa Curţii Constituţionale este una dintre cele mai nepopulare mişcări pe care le poate face un guvern, în ochii opiniei publice vest-europene. Cum nemulţumiri şi dubii persistă, pe drept sau pe nedrept, şi în privinţa calităţii sistemelor democratice din alte state-membre din Europa Centrală, grupul de la Vişegrad nu îşi poate face simţită influenţa. În fine, revenind la Polonia, ar fi interesant să vedem dacă noul guvern de dreapta înţelege să-şi mai asume un rol semnificativ în cadrul Parteneriatului Estic. Această iniţiativă fusese lansată de Polonia şi Suedia într-o vreme în care la guvernare se aflau adversarii lor, iar actualul guvern are uneori tendinţa de a se delimita de tot ceea ce au încercat să construiască adversarii lor.

Acest text nu reprezintă o pledoarie în favoarea Parteneriatului Estic, aşa cum arată el astăzi, dar porneşte de la presupunerea că el poate fi ameliorat. Eliminarea obligaţiei vizelor pentru cetăţenii ucraineni ar fi trebuit introdusă mai devreme - şi ar fi de dorit să nu întârzie prea mult. În condiţiile în care aderarea nu se află pe masă, Uniunea Europeană s-ar putea apleca din nou asupra condiţionalităţii în raport cu partenerii săi estici, indiferent de rezultatul referendumului olandez. În România, Polonia sau alte ţări din valurile 2004-2007, democraţia, statul de drept şi atitudinile pro-occidentale s-au dezvoltat - atât cât s-au dezvoltat - în primul rând pentru că între sancţiuni şi stimulente a existat un echilibru adecvat. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri