Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Acest text nu reprezintă o pledoarie în favoarea Parteneriatului Estic, aşa cum arată el astăzi, dar porneşte de la presupunerea că el poate fi ameliorat.
Ilustram, în textul de săptămâna trecută, modul în care alegătorii olandezi pot readuce în atenţia liderilor politici „a doua criză” cu care se confruntă Uniunea Europeană: evenimentele din vecinătatea estică. Celelalte trei provocări sunt legate de zona euro, posibilitatea ieşirii Marii Britanii şi, în fine, criza migranţilor.
Sugeram că votul olandezilor în chestiunea acordului de asociere UE - Ucraina va fi determinat nu doar de conţinutul şi posibilele consecinţe ale acordului, ci şi de atitudinea generală faţă de Uniune, puternic influenţată şi de celelalte trei crize. În mare măsură, un argument similar se poate formula şi în cazul alegătorilor britanici, confruntaţi cu un referendum mult mai semnificativ. Am tratat, recent, problema Brexit în această pagină şi sugeram, spre exemplu, că ar putea apărea mişcări grassroots în favoarea ieşirii. Probabil că unele dintre ele vor fi animate nu atât de conţinutul renegociat de David Cameron, cât de o insecuritate provocată de incapacitatea UE de a-şi gestiona uniunea monetară sau fluxurile migratoare. Alegătorii nu votează detalii, mai ales că în privinţa integrării europene li se cere părerea destul de rar.
Pe acest fond pesimist, să remarcăm faptul că timpul nu curge deloc în favoarea Ucrainei şi, indirect, a proiectului Parteneriatului Estic. La fel, perspectivele de stabilizare a Republicii Moldova nu sunt prea bune, în ciuda modului curios de calm în care a fost primită decizia instanţei constituţionale de a introduce alegerile prezidenţiale directe. Din păcate, liderii Uniunii nu pot găsi, rapid, o cale de a impulsiona politic aceste procese, iar unul dintre motivele importante ţine tocmai de cicatricile rămase în urma schimburilor dure ocazionate de criza migranţilor.
Evident că executivul comunitar, Comisia, se poate angaja într-un efort de regenerare a Parteneriatului, în aşa fel încât alegătorii olandezi să-şi modereze scepticismul sau, în cazul unui „Nu” la referendum, întârzierea intrării în vigoare a acordului de asociere să fie cât mai mică. Ar fi, însă, un scenariu foarte optimist. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă asemenea eforturi ar fi întreprinse de un bloc ad hoc de state est-europene, animat de Polonia, ţara care s-a distins cel mai mult în această direcţie. Grupul de la Vişegrad, căruia i s-ar fi raliat şi ţara noastră, s-ar fi aflat în cea mai bună poziţie de a cere depăşirea blocajului. Din păcate, ne confruntăm din nou cu efectele crizei migranţilor, care au deteriorat grav imaginea şi potenţialul de negociere a „flancului” est-european al UE. Niciodată până acum nu s-a ajuns la schimburi atât de dure între liderii central-europeni şi omologii lor occidentali (e drept, România a avut o atitudine mai rezervată, dar asta nu ajută foarte mult).
În plus, din motive de politică internă, Polonia a ajuns un subiect de îngrijorare pentru partenerii occidentali din UE. Fără a comenta aici substanţa conflictului politic intern de la Varşovia, putem remarca faptul că atacul politic la adresa Curţii Constituţionale este una dintre cele mai nepopulare mişcări pe care le poate face un guvern, în ochii opiniei publice vest-europene. Cum nemulţumiri şi dubii persistă, pe drept sau pe nedrept, şi în privinţa calităţii sistemelor democratice din alte state-membre din Europa Centrală, grupul de la Vişegrad nu îşi poate face simţită influenţa. În fine, revenind la Polonia, ar fi interesant să vedem dacă noul guvern de dreapta înţelege să-şi mai asume un rol semnificativ în cadrul Parteneriatului Estic. Această iniţiativă fusese lansată de Polonia şi Suedia într-o vreme în care la guvernare se aflau adversarii lor, iar actualul guvern are uneori tendinţa de a se delimita de tot ceea ce au încercat să construiască adversarii lor.
Acest text nu reprezintă o pledoarie în favoarea Parteneriatului Estic, aşa cum arată el astăzi, dar porneşte de la presupunerea că el poate fi ameliorat. Eliminarea obligaţiei vizelor pentru cetăţenii ucraineni ar fi trebuit introdusă mai devreme - şi ar fi de dorit să nu întârzie prea mult. În condiţiile în care aderarea nu se află pe masă, Uniunea Europeană s-ar putea apleca din nou asupra condiţionalităţii în raport cu partenerii săi estici, indiferent de rezultatul referendumului olandez. În România, Polonia sau alte ţări din valurile 2004-2007, democraţia, statul de drept şi atitudinile pro-occidentale s-au dezvoltat - atât cât s-au dezvoltat - în primul rând pentru că între sancţiuni şi stimulente a existat un echilibru adecvat.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |