anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

A doua criză: dosarul estic (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Acest text nu reprezintă o pledoarie în favoarea Parteneriatului Estic, aşa cum arată el astăzi, dar porneşte de la presupunerea că el poate fi ameliorat. 

Ilustram, în textul de săptămâna trecută, modul în care alegătorii olandezi pot readuce în atenţia liderilor politici „a doua criză” cu care se confruntă Uniunea Europeană: evenimentele din vecinătatea estică. Celelalte trei provocări sunt legate de zona euro, posibilitatea ieşirii Marii Britanii şi, în fine, criza migranţilor.

Sugeram că votul olandezilor în chestiunea acordului de asociere UE - Ucraina va fi determinat nu doar de conţinutul şi posibilele consecinţe ale acordului, ci şi de atitudinea generală faţă de Uniune, puternic influenţată şi de celelalte trei crize. În mare măsură, un argument similar se poate formula şi în cazul alegătorilor britanici, confruntaţi cu un referendum mult mai semnificativ. Am tratat, recent, problema Brexit în această pagină şi sugeram, spre exemplu, că ar putea apărea mişcări grassroots în favoarea ieşirii. Probabil că unele dintre ele vor fi animate nu atât de conţinutul renegociat de David Cameron, cât de o insecuritate provocată de incapacitatea UE de a-şi gestiona uniunea monetară sau fluxurile migratoare. Alegătorii nu votează detalii, mai ales că în privinţa integrării europene li se cere părerea destul de rar.

Pe acest fond pesimist, să remarcăm faptul că timpul nu curge deloc în favoarea Ucrainei şi, indirect, a proiectului Parteneriatului Estic. La fel, perspectivele de stabilizare a Republicii Moldova nu sunt prea bune, în ciuda modului curios de calm în care a fost primită decizia instanţei constituţionale de a introduce alegerile prezidenţiale directe. Din păcate, liderii Uniunii nu pot găsi, rapid, o  cale de a impulsiona politic aceste procese, iar unul dintre motivele importante ţine tocmai de cicatricile rămase în urma schimburilor dure ocazionate de criza migranţilor.

Evident că executivul comunitar, Comisia, se poate angaja într-un efort de regenerare a Parteneriatului, în aşa fel încât alegătorii olandezi să-şi modereze scepticismul sau, în cazul unui „Nu” la referendum, întârzierea intrării în vigoare a acordului de asociere să fie cât mai mică. Ar fi, însă, un scenariu foarte optimist. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă asemenea eforturi ar fi întreprinse de un bloc ad hoc de state est-europene, animat de Polonia, ţara care s-a distins cel mai mult în această direcţie. Grupul de la Vişegrad, căruia i s-ar fi raliat şi ţara noastră, s-ar fi aflat în cea mai bună poziţie de a cere depăşirea blocajului. Din păcate, ne confruntăm din nou cu efectele crizei migranţilor, care au deteriorat grav imaginea şi potenţialul de negociere a „flancului” est-european al UE. Niciodată până acum nu s-a ajuns la schimburi atât de dure între liderii central-europeni şi omologii lor occidentali (e drept, România a avut o atitudine mai rezervată, dar asta nu ajută foarte mult).

În plus, din motive de politică internă, Polonia a ajuns un subiect de îngrijorare pentru partenerii occidentali din UE. Fără a comenta aici substanţa conflictului politic intern de la Varşovia, putem remarca faptul că atacul politic la adresa Curţii Constituţionale este una dintre cele mai nepopulare mişcări pe care le poate face un guvern, în ochii opiniei publice vest-europene. Cum nemulţumiri şi dubii persistă, pe drept sau pe nedrept, şi în privinţa calităţii sistemelor democratice din alte state-membre din Europa Centrală, grupul de la Vişegrad nu îşi poate face simţită influenţa. În fine, revenind la Polonia, ar fi interesant să vedem dacă noul guvern de dreapta înţelege să-şi mai asume un rol semnificativ în cadrul Parteneriatului Estic. Această iniţiativă fusese lansată de Polonia şi Suedia într-o vreme în care la guvernare se aflau adversarii lor, iar actualul guvern are uneori tendinţa de a se delimita de tot ceea ce au încercat să construiască adversarii lor.

Acest text nu reprezintă o pledoarie în favoarea Parteneriatului Estic, aşa cum arată el astăzi, dar porneşte de la presupunerea că el poate fi ameliorat. Eliminarea obligaţiei vizelor pentru cetăţenii ucraineni ar fi trebuit introdusă mai devreme - şi ar fi de dorit să nu întârzie prea mult. În condiţiile în care aderarea nu se află pe masă, Uniunea Europeană s-ar putea apleca din nou asupra condiţionalităţii în raport cu partenerii săi estici, indiferent de rezultatul referendumului olandez. În România, Polonia sau alte ţări din valurile 2004-2007, democraţia, statul de drept şi atitudinile pro-occidentale s-au dezvoltat - atât cât s-au dezvoltat - în primul rând pentru că între sancţiuni şi stimulente a existat un echilibru adecvat. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.