Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

A doua pângărire a Hagiei Sophia (Sfânta Înţelepciune) (I)

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Sau cum Turcia sfidează lumea creştină!

Atunci când a fost finalizată de către împăratul Justinian, în anul 537, Hagia Sophia a fost considerată una dintre minunile lumii şi cel mai vestit lăcaş de rugăciune creştin. Aşa a şi rămas până la 29 mai 1453, când trupele lui Mahomed al II-lea Cuceritorul au biruit oastea creştină a ultimului împărat bizantin, Constantin al XII-lea. Splendida capitală a Imperiului Roman de Răsărit a fost lăsată la discreţia cuceritorilor, jefuită, bisericile pângărite, iar populaţia în frunte cu împăratul martir a fost măcelarită ori deportată. Atunci, la fel ca şi azi, turcii s-au folosit de dezbinările din lăuntrul lumii creştine, care a asistat neputincioasă la asaltul asupra Constantinopolului. Căderea cetăţii de pe Bosfor a fost privită de contemporani şi nu numai drept sfârşitul unei epoci şi începutul declinului creştinătăţii. Istoricii laici au revizuit ulterior viziunea istorico-teologică, uşor apocaliptică, pentru a minimaliza efectele cuceririi otomane. Un transfer de putere ca atâtea altele în istorie, o ocupaţie urmată de un măcel, ca atâtea altele, un ultim prohod creştin, peste care s-a suprapus zăngănitul armelor şi cântecul muezinilor. Într-un cuvânt, o simplă poveste cu învingători şi învinşi, ca de atâtea ori. În realitate, lumea creştină nu va mai fi niciodată ce a fost, separaţia dintre ortodoxie şi catolicism, şi cea dintre Est şi Vest au atins proporţii tragice, niciodată cicatrizate, în vreme ce Europa va fi supusă unui asalt permanent, până la 1683, când turcii au fost învinşi de regele Poloniei, Jan Sobiecki, sub zidurile Vienei. Balcanii fuseseră deja islamizaţi, Ungaria ocupată, iar Ţările Române abia mai puteau duce povara sufocantei suzeranităţi otomane.

Căderea capitalei, la 29 mai 1453, a pecetluit sfârşitul unei epoci de confruntări dintre ţările creştine şi mahomedani, încheiată cu victoria celor din urmă. Poarta cea mică (Kerka Porta), prin care trupele otomane au pătruns pe furiş în capitală, a devenit ulterior poarta cea mare, prin care Imperiul Otoman a luat cu asalt Europa, cu gând să o islamizeze. Din 1453 şi până astăzi, ideea de a readuce cetatea la matca ei creştină şi europeană a înflăcărat multe spirite şi imaginaţia popoarelor ortodoxe, iar referinţa la căderea cetăţii are o conotaţie tragic creştină, aşa cum o arată numeroase scrieri, dar şi registrul iconografic al bisericilor noastre. La rândul ei, teologia creştină a istoriei a identificat în căderea cetăţii-leagăn, pedeapsa divină pentru lipsa de unitate a creştinătăţii. Pentru ţarii Moscovei, recucerirea cetăţii şi aşezarea crucii pe Hagia Sophia a devenit vis de aur şi obsesie politico-militară pentru câteva secole. A treia Romă - Moscova -, aşa cum le plăcea ţarilor să-şi gratuleze capitala, a investit enorm în visul de mărire al cuceririi cetăţii-punte dintre cele două continente. N-a fost să fie, dar nici să se tămăduiască rana deschisă de transformarea bisericii în moschee.

Până la înălţarea, în veacul al XVI-lea, a actualei basilici Sf. Petru de la Roma, Hagia Sophia a fost biserică emblematică a creştinismului universal. Proiectată de doi arhitecţi greci - Arthemios din Tralles şi Isidor din Milet, biserica reprezintă o fericită sinteză a arhitecturii europene şi a celei orientale, la fel ca şi cetatea Constantinopolului, gândită ca punte de legătură între două lumi, culturi şi tradiţii. De cinci secole şi jumătate, biserica domină Istanbulul, în ciuda faptului că turcii s-au străduit să-i schimbe înfăţişarea şi să înalţe moschei concurente, precum celebra Moschee Albastră. Deşi populaţia creştină a fostei capitale a ajuns nesemnificativă, iar reşedinţa Patriarhiei ecumenice de la Constantinopol a fost ascunsă într-un cartier mărginaş, Hagia Sophia continuă să rămână emblema arhitectonică a Ortodoxiei şi o rană deschisă pentru creştinătate. Disputa de astăzi cu privire la Hagia Sophia nu se mai poartă în termenii geo-politicii de altădată, nu-i mai inspiră pe cruciaţi, însă continuă să aibă o semnificaţie simbolică profund creştină.

Din orice punct a-i privi Constantinopolul, Sfânta Sophia domină cetatea. Biserica lui Justinian se încăpăţânează să ne amintească splendida lume apusă şi ne îndeamnă la aducerea aminte. Sfânta Sophia sugerează deopotrivă măreţia imperială şi majestatea divină. Cine o vede, nu o va uita niciodată. Cupola magnifică, flancată de două semi-cupole este susţinută de coloane de marmură. La baza cupolei şi pe galeria superioară, arhitecţii au aşezat un rând de ferestre. Efectul luminii devine astfel miraculos, ea ascunzând vederii suporţii cupolei, încât aceasta pare că pluteşte, suspendată, ca o farfurie zburătoare. Pe toată suprafaţa interioară, artiştii imperiali au aşezat mozaicuri cu splendide icoane bizantine. Turcii le-au distrus ori le-au acoperit cu glet, peste care au pictat versete din Coran. La restaurarea din anii interbelici, făcută din ordinul Părintelui Turciei moderne - Mustafa Kemal Atatürk, au ieşit la iveală mozaicuri miraculoase cu chipul Mântuitorului şi al Maicii Domnului cu Pruncul. Pentru aceasta şi pentru a-şi aminti tragica istorie a bisericii, creştini din toată lumea continuă să vină la Sfânta Sophia. Unii mai speră într-un semn divin.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri