anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 26.09.2020

„Experimentul“ COVID de la Iaşi, unic în ţară: iată care s-a dovedit a fi cel mai bun tratament!

GALERIE
Florin Rosu Iasi
  • Florin Rosu Iasi
- +

Şeful Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“, medicul specialist Florin Roşu, omul care se luptă zi de zi cu virusul, dar, aşa cum el spune, se află în ultima linie nu în prima, dezvăluie pentru Ziarul de Iaşi cum a reuşit să doboare rata de mortalitate în cazul COVID 19 cu doar nouă paturi şi un tratament dedicat pe fiecare pacient în parte. „Sunt compartiment, şi nu secţie, deşi Iaşul, ca spital regional de boli infecţioase, ar trebui să aibă măcar 25 de paturi de terapie intensivă“, spune medicul. În cazul infecţiei cu SARS CoV2, mortalitatea în ATI la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi este de 50-52%, în condiţiile în care spitale de profil din SUA au înregistrat procente de 97%. Care este reţeta, în condiţiile în care tratamentul pentru COVID 19 este doar în fază de studiu, care sunt concluziile protocoalelor terapeutice aplicate, aflaţi dintr-un amplu material realizat pe baza interviului acordat de medicul Florin Roşu Ziarului de Iaşi.

Începând de mâine, teoretic, aparatul de plasmafereză de la Centrul Regional de Transfuzii Sangvine de la Iaşi va pleca în alt oraş din cauza numărului mic de donatori şi a procedurilor efectuate. Tratamentul aplicat în cazul bolnavilor de la Terapie Intensivă, inclusiv de la Iaşi, a fost experimentat mai întâi în alte ţări europene, SUA, Canada, dar bineînţeles şi Asia. La Iaşi, s-au aplicat cinci astfel de tratamente la cinci pacienţi, dar rezultatele nu au fost chiar cele speculate în spaţiul mediatic.

Plasma hiperimună, bună, doar poate în combinaţie cu alte medicamente

„Toţi au beneficiat de acest tratament fără a avea efecte adverse. Din nefericire, din cinci, doar doi au ieşit din terapie intensivă, dar tratamentul în cazul celor doi nu a fost strâns legat de cel cu plasmă hiperimună. În cazul pacienţilor la care am administrat, nu am făcut vreo selecţie după statut social, vârstă sau numărul de comorbidităţi, ci după grupul ISO RH. Din nefericire, nu am observat nicio modificare în bine a stării de sănătate. Nici noi, şi nici studiile făcute la nivel european. Cu toate eforturile pe care le-am făcut împreună cu CRTS, nu s-a văzut nimic clar deoacamdată, din păcate“, ne-a declarat Florin Roşu (foto), coordonatorul Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase.

Înainte însă de aplicarea tratamentului cu plasmă convalescentă, a venit tratamentul miraculos, cu Remdesivir. Medicamentul este administrat, însă, conform protocolului Ministerului Sănătăţii, în faze critice ale bolii, unde nu face decât să negativeze virusul, dar nu şi să vindece rănile lăsate de acesta în organism. „Probabil , din punct meu de vedere, în momentul de faţă este singurul tratament care ar putea să combată SARS CoV2, dar, şi subliniez, administrat în fazele incipiente sau chiar în debutul tratamentului şi nu administrat cum am făcut până acum, în stadii agravate ale acestei patologii. Cred că dacă vom înlocui Plaquenil-ul şi Kaletra, cred, în fază incipientă cu Remdesivir-ul vom avea rezultate mult mai bune decât cele pe care le-am avut în momentul de faţă. Dar încă o dată spun, în cazul acestui medicament, România este la nivel de studiu“, a subliniat Florin Roşu.

Administrat în faze critice ale bolii, chiar la persoane tinere, aparent sănătoase, nu a dat însă rezultatele la care toţi specialiştii sperau. Este cazul asistentei medicale de la Botoşani, care s-a pierdut deşi toţi colegii credeau că au salvat-o. „Ceea ce am observat la pacientul critic, pentru că aici am avut protocoalele de administrare, am observat o negativare a SARS CoV2 undeva la cinci zile de la prima doză. Aşa a fost şi la colega noastră de la Botoşani: administrarea a dus la negativarea acestui virus dar, la ea, efectele adverse pe care le-a lăsat acest ticălos de SARS CoV2 a făcut ca ulterior să apară decesul“, a mai adăugat Florin Roşu.

Reţeta de la Iaşi: Remdesevir, anticoagulant şi derivate de cortizon

Fiind centru universitar, Iaşul, respectiv Spitalul de Boli Infecţioase, a avut „mână mai largă“ de la Ministerul Sănătăţii privind administrarea tratamentului pentru bolnavii de COVID 19. Aşa că medicii au avut posibilitatea de a realiza tratamente tarapeutice pe fiecare bolnav în parte, ţinând cont de faptul că 99% dintre aceştia prezentau sau prezintă şi alte boli asociate.

„Dacă discutăm din experienţa proprie şi nu cea recomandată de MS, există un cumul de medicamente care par că au efecte benefice în ceea ce priveşte infecţia .Acesta este format din Remdesevir, TOCI, medicament reprezentant din anticorpi monoconaţi, apoi un complex de anticoagulante foarte important şi sigur, o cantitate de kg/corp de cortizon. Nu neapărat de dexametazonă, ci de sulmetron“, a mai spus Florin Roşu. În privinţa dexametazonei administrată în Regatul Unit şi cu rezultate declarate, potrivit BBC, Florin Roşu spune că „poate avea un efect pozitiv sau nu, dar doar începând de la formele medii spre severe. Dar anticoagulantul, cum ar fi Clexal sau Flactiparină, şi conrtazonul derivat este obligatoriu“

Plaquenil-ul, dat cu porţia şi aproape deloc la cardiac

În ceea ce priveşte interferenţa tratamentelor, dat fiind vorba că majoritatea pacianţilor au Roşu a declarat că nu există repercusiuni evidente. „Noi dacă gândim o schemă de tratament al unui pacient şi mai ales al unui pacient de la terapie intensivă, aceasta este extrem de laborioasă pentru că prezintă anumite particularităţi date de bolile asociate. Trebuie să o gândim în aşa fel încât să nu existe interacţiuni medicamentoase. Sigur, nu există tratament standardizat, aşa cum nu există boli, vorbind de comorbidităţi, ci doar există pacienţi pentru care, la fiecare, trebuie să facem un tratament, începând de la cel perfuzabil până la nutriţie enterală, parenterală, ancticoagulare etc. Toate sunt particularizate“, a mai spus medicul Florin Roşu.

Dacă în multe state Plaquenilul a fost scos din lista terapeutică, în România, potrivit protocolului MS, acest medicament mai există, în pofida reacţiilor adverse pe anumite boli asociate. La Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, se dă „cu porţia“. Mai exact, jumătate din doză pentru cei care au afecţiuni cardiace. „Facem în aşa fel încât să administrăm medicamentul care le-ar face pacienţilor mai mult bine decât rău. La Terapie Intensivă avem un avantaj, dacă poate fi numit aşa: pacienţii sunt monitorizaţi 24 de ore din 24.“, a adăugat Florin Roşu.

„Cei gravi trebuie ventilaţi mecanic o lună, două. La intubare apare infecţia suprabacteriană“

De la începutul pandemiei şi până acum, la Compartimentul de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase gradul de ocupare a fost de 90%. Ieri, din cele nouă paturi, şapte erau ocupate. „Din păcate noi suntem compartiment. Ca să fim secţie, ceea ce era normal pentru un spital regional, trebuia să avem măcar 25 de paturi la Terapie Intensivă, mai ales că deservim întreaga Moldovă“, a subliniat Florin Roşu.

Cu toate acestea, medicul a mai spus că au mai găsit un clenci în tratamentul pentru COVID 19, diferit faţă de multe alte spitale din ţară. „Din fericire pentru pacientul ieşean sau cel din regiunea nostră, noi am folosit de la început metoda ventilaţiei non-invazive, care în prima fază nu a fost agreată, nu era trecută în protocoale. Noi am cosiderat că este dreptul nostru, ca centru universitar, să alegem modalitatea de tratament a pacientului. Asta înseamnă că nu am intubat pacientul ci l-am ventilat la aparat de ventilaţie mecanică. Şi acest lucru ne-a dus la o mortalitate în spital de 50-52%, care este foarte bine raportat cu ceea ce se întâmplă în alte spitale din lume. Şi în ventilaţia non-invazivă avem o experienţă de 6-7 ani în care am învăţat ca pacientul, chiar dacă sună ciudat, să petreacă cât mai uşor timpul la TI. Şi dacă vorbim de pacientul COVID 19 în fază critică, acesta trebuie să fie ventilat mecanic obligatoriu între o lună şi jumătate şi două luni. Ar fi foarte uşor să intubăm pacientul, care din nefericire ar deceda în 2-3 săptămâni, pentru că apare infecţia suprabacteriană“, a subliniat medicul Florin Roşu.

El se declară dezamăgit de existenţa curentului de sceptici care susţin că acest virus nu există . „Este foarte frunstant pentru mine ca medic să aud aceste idei. Ceea ce pot să vă spun este că acest virus este cât se poate de real, şi atacă inclusive persoane tinere. Nu ştim care este substratul genetic care determină ca virusul să se manifeste cu o virulenţă foarte mare. Ne luptăm cu boala la pacienţi de 40 de ani, ca să-i redăm familiei. Virusul există, este foarte prezent printre noi, şi poate să piardă pe oricine nu are grijă de el“, a mai spus Florin Roşu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spinoasa problemă a jucătorului U21

Nicolae GRECU

Spinoasa problemă a jucătorului U21

FRF trebuie să schimbe urgent modificarea de acum doi ani pentru a se evita situaţiile tragicomice din Liga!

Filmuletul zilei

opinii

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Eugen MUNTEANU

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Suntem în campanie electorală. Ni se solicită, cu aparentă deferenţă, votul! Pe cei care ne cer votul îi invit la mai multă decenţă, sau chiar la oarecare smerenie, adică umilinţă.

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

pr. Constantin STURZU

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

Ne întrebăm adesea: până în ce punct suntem datori să facem ascultare? Limitele ascultării de orice fel de autoritate, bisericească sau lumească, sunt păcatul şi apostazia (lepădarea de credinţă). Este extrem de important să avem aceste repere mai ales astăzi, când suntem chemaţi să evităm două extreme. 

Vocea de înger

Alex VASILIU

Vocea de înger

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

pulspulspuls

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Băbăeţi băă, oare de unde a scos dârvarul ăsta deştept Grămadă (zis şi Moş Vilă), încă dipotat de Iaşi vreo două-trei luni în trupa marinerului, tot felul de specimene ciudate de pus pe liste, că-ţi vine să-ţi pui mâinile-n cap, nu alta, când vezi atâta tupeu ghiolbănesc şi nesimţire crasă? 

Caricatura zilei

Afiș

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.