„Expertul contabil trebuie să înveţe marketing, să comunice şi să îşi educe clientul“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 18.04.2021

Interviu suplimentul „Iasul in Afaceri”

„Expertul contabil trebuie să înveţe marketing, să comunice şi să îşi educe clientul“

„Iaşul în afaceri“ în dialog cu Preşedintele şi Directorul general al CECCAR

GALERIE
Robert SovaFlorin DobreDiscutie informalaCECCAR
  • Robert Sova
  • Florin Dobre
  • Discutie informala
  • CECCAR
- +

„Iaşul în afaceri“ vă propune în această ediţie un dialog cu prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova, preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi conf. univ. dr. Florin Dobre, directorul general al CECCAR. În contextul în care anul acesta organizaţia a împlinit 95 de ani de la înfiinţare, am lansat o discuţie despre provocările şi oportunităţile în profesia contabilă şi rolul unuia dintre cele mai importante organisme de interes public din ţară, care numără circa 25.000 de membri activi în piaţă.


Iaşul în afaceri: Suntem în acest moment, 2016. CECCAR a împlinit o vârstă rotundă, 95 de ani, aproape egală cu aceea a statului român modern. Unde se află profesia contabilă în drumul său de după 1990?


Robert Şova: Am să încep prin a vă spune că profesia contabilă a fost reglementată în anul 1921, dar ea a existat şi înainte în România. În numai zece ani, organismul profesional înfiinţat în 1921 şi-a câştigat o reputaţie la nivel internaţional. Trebuie să precizăm că am fost printre pionieri ca ţară în care profesia contabilă a fost reglementată, tocmai pentru că s-a observat potenţialul acestei profesii ca suport în dezvoltarea mediului de afaceri şi a ţării, în fapt. În zece ani de zile s-a organizat Congresul Internaţional al Contabililor la Bucureşti, iar cel care a ges­tio­nat această organizare a fost însuşi profesorul Nicolae Iorga, care era atunci preşedintele Consiliului de Miniştri. Noi suntem convinşi că nu a fost o întâmplare în acea perioadă, ştim cu toţii că economia României era una dintre cele mai dezvoltate din Europa, iar pro­fesia contabilă a fost un factor care a contribuit la acea dezvoltare. De altfel, relaţia între profesia contabilă şi dezvoltarea mediului de afaceri şi dezvoltarea unei economii naţionale este certificată prin diverse studii ştiinţifice. Există această corelaţie şi, dacă ne uităm la fondul problemei, este evident că un contabil poate fi, să spunem, un factor esenţial în dezvoltarea sau în dispariţia unei afaceri. Deci are un rol foarte important! Unde suntem astăzi? Profesia contabilă, la nivel mondial, este într-un proces de reinventare, de restructurare. Acest proces se datorează faptului că dezvoltarea tehnologică a preluat, ca în orice alte domenii, acele activităţi de rutină, care puteau fi automatizate şi care înainte ocupau o mare parte din timpul pe care expertul contabil şi-l aloca activităţii lui.


S-a spus, de altfel: profesia contabilă e mult mai puţin despre trecut şi mult mai mult despre viitor.

 

Robert Şova: Exact. Ce înseamnă acest lucru? Nu înseamnă că profesia contabilă o să dispară, ci că permite ca profesionistul contabil, respectiv expertul contabil, să se concentreze către acele activităţi care aduc valoare adăugată atât an­treprenorului, cât şi autorităţilor de reglementare. Şi aici vorbim de activităţi de analiză, interpretare date, de reporting intern, vorbim de implicarea expertului contabil în leadership-ul organizaţiilor, în managementul strategic, în analiza performanţei, în evaluarea riscurilor, în activitatea de control intern şi aşa mai departe.


Şi practic o translaţie a profesiei cât mai aproape de zona de board, de management.

 

Robert Şova: Exact. Este evoluţia firească, pentru că un expert contabil este singurul dintr-o firmă care cunoaşte modul în care procesele de afaceri pe care le derulează acea firmă se regăsesc în cifre, în situaţiile financiare. Până la urmă, orice decizie se ia uitându-ne în principal pe evoluţia cifrelor. Important e să ştii cum procesele tale de afaceri se regăsesc în acele cifre, astfel încât să vezi care sunt cauzele care au dus la acele evoluţii. Iar profesionistul contabil, expertul contabil, este singurul care ştie. Dacă vorbim de alte profesii, de manageri financiari sau alte profesii în general, care nu au cunoştinţa aceasta de bază, ei preiau acele date ca atare şi încearcă să le interpreteze. N-ai să poţi să le interpretezi dacă nu ştii mecanismul de creare. Şi de asta spun că profesia contabilă evoluează oricum astăzi în mod emergent cu com­ponenta financiară. Văd un viitor în care să nu mai avem două funcţii separate, managerul de contabilitate şi managerul financiar, eu văd o emergenţă clară a acestor două funcţii la nivelul unei firme.


Dincolo de a obţine un atestat, dreptul de a profesa ca expert contabil, cât de strânsă simţiţi legătura între membrii CECCAR şi structura administrativă?

 

Florin Dobre: Până la urmă, CECCAR este o comunitate. Dacă într-o comunitate nu este strânsă legătura între structura administrativă şi membrii, care până la urmă sunt CECCAR-ul, atunci lucrurile nu pot funcţiona. Din acest punct de vedere, noul sistem de guvernanţă din CECCAR are ca principal obiectiv să fie un liant între membri, pentru că împreună suntem mai puternici.

 

 

Ce tip de instrumente aveţi pentru a face posibilă legătura aceasta cât mai strânsă?

 

Florin Dobre: Încercăm să comunicăm membrilor toate activităţile pe care le desfăşurăm, încercăm să îi invităm la foarte multe dezbateri, participăm împreună cu domnul preşedinte, pentru a reuşi să creăm un cadru de norme care să vină în sprijinul activităţii membrilor şi să nu fie făcute doar din birou. Acolo nu poţi să ai acces la realitatea din teren, pentru că sunt 42 de filiale. Vorbim de 42 de judeţe, unde fiecare poate să aibă anumite particularităţi.


Câţi membri are CECCAR, în momentul acesta?

 

Florin Dobre: Dacă vorbim inclusiv de cei activi şi inactivi sunt peste 45.000 de membri. Dacă vorbim de cei care au drept de exercitare a profesiei şi lucrează, sunt 25.000 de membri în piaţa liberă. În cealaltă categorie pot fi salariaţii, pot fi funcţionarii publici, care, din cauza incompatibilităţii nu au posibilitatea să lucreze pe piaţa liberă.


În timpul Congresului Profesiei Contabile de anul acesta s-a vorbit des­pre expertul contabil ca fiind tot mai mult un consilier, un confident, un analist, un facilitator şi, ceea ce mi s-a părut cel mai interesant, un educator. Care sunt mecanismele acestea de educare prin intermediul cărora pot interacţiona cu clienţii lor experţii contabili?

 

Robert Şova: Aici este o problemă pe care noi o considerăm foarte importantă şi, până la urmă, în interes naţional. Având în vedere, să spunem, percepţia existentă la nivelul mediului de afaceri asupra profesiei contabile, nu s-a permis să se obţină de la aceasta maximum ce s-ar fi putut obţine. Aşa cum spuneam, profesionistul contabil este competent şi începe să ofere servicii care vin mult mai bine în întâmpinarea nevoilor antreprenorului. Dar este antreprenorul suficient de educat în cultura de management, astfel încât să ştie ce să îi ceară profesionistului contabil şi cum să îi folosească această bază de cunoaştere şi de in­for­maţii pe care i le poate oferi? Şi răspunsul, din păcate, este că... nu prea. Acest lucru l-am văzut în realitate. Avem firme şi investitori străini care au venit cu o cultură de management şi cu un know-how din exterior şi care, în momentul în care au contractat serviciile unui profesionist contabil, nu s-au concentrat doar pe partea de contabilitate financiară, adică acea contabilitate care îţi permite să-ţi realizezi situaţiile financiare.


Străinii care vin şi investesc în România au nevoie în primul rând de un ghid prin hăţişul fiscal...

 

Robert Şova: Da, dar străinii care vin şi înfiinţează aici companii solicită servicii din componenta contabilităţii manageriale. Contabilitatea managerială care acoperă, de fapt, acele servicii de reporting intern decizional şi care face diferenţa dintre funcţia suport a contabilului şi partener în procesul decizional. Dacă vorbim de contabilitatea financiară şi realizarea unor situaţii, situaţii care în principiu sunt adresate terţilor, valoarea adăugată pe care o simte antreprenorul este mult mai mică. În momentul în care vii şi beneficiezi de sfaturi, de idei, de un sistem de reporting intern care te ajută pe tine ca antreprenor să înţelegi mai bine unde eşti şi ce ar trebui să faci, aici vorbim de servicii care într-adevăr sunt mai aproape de nevoile antreprenorului. Dar, aşa cum vă spuneam, depinde şi de cultura antreprenoriatului. Ceea ce trebuie să facem noi, chiar dacă nu avem o astfel de cerere, este să ne-o creăm. Şi chiar dădeam un exemplu clasic de cum să îţi promovezi astfel de produse: exact ca în industria softului. Vrei să îţi cumperi un soft, iar majoritatea softurilor au acea perioadă de trial, de încercare, în care îţi permite de fapt să iei contact cu serviciul şi să constaţi că ai nevoie de el, pentru că foarte mulţi nu ştiu care este valoarea adăugată a acestor tipuri de servicii.


Deci expertul contabil trebuie să înveţe marketing.

 

Robert Şova: Expertul contabil trebuie să înveţe marketing, expertul contabil trebuie să înveţe să comunice şi, bineînţeles, să încerce să îşi educe şi partenerul, clientul, antreprenorul, astfel încât să contribuie la dezvoltarea şi stabilitatea business-ului. Pentru că, până la urmă, expertul contabil depinde de acel business. Dacă business-ul merge bine, şi lui îi va merge bine, dacă nu, nu. Ideea este ca şi din partea cealaltă să existe disponibilitatea de a colabora. Şi aici este un rol pe care noi îl avem în educarea mediului de afaceri.


Suntem pe o piaţă tot mai globalizată de servicii. Sunt profesioniştii contabili români deja jucători pe această piaţă internaţională?

 

Florin Dobre: În piaţa inter­na­ţională, de regulă, România este prestatorul de servicii. Nu se face outsourcing pe partea de finanţe, de plăţi, de încasări. Multinaţio­nalele înfiinţează în România firme de prelucrări de date sau de contabilitate efectiv care asigură contabilitatea pentru firmele din afară. Noi avem totuşi ca principali clienţi întreprinderile mici şi mijlocii din România, capitalul românesc este în primul rând în mâinile expertului contabil. Sunt foarte multe societăţi mici care s-au adaptat acestui specific, numai că această componentă digitală, unde sunt scanate documentele trimise şi după aceea sunt prelucrate conform reglementărilor contabile, au o anumită componentă de risc.

Pentru că nu ştii cine a întocmit factura, cine răspunde pentru factura respectivă. Este un document care s-a primit scanat, fără să îţi asigure într-adevăr ţie, ca profesionist contabil, un anumit confort cu privire la realitatea operaţiunilor derulate prin aceste documente. Pentru că aici avem şi organele de inspecţie fiscală care vin în control. De regulă, e foarte uşor să dai vina pe altcineva. În speţă, contabilul este de vină când „eu am ieşit rău la control“, contabilul este de vină când „nu îmi ies bine situaţiile financiare“, că „am prea mult de plată“, că „am prea puţin“. Din contră, tot timpul îmi încurajez clienţii pe care îi consiliez să gândească aşa: dacă ai de plată trebuie să fii fericit, pentru că asta înseamnă că business-ul ţi-a mers bine. Noi nu lucrăm doar pentru clienţi, a practica o profesie de utilitate publică înseamnă inclusiv a o practica în respect faţă de stat, pentru că aceşti profesionişti contabili au în mână capitalul românesc. Garanţia statului e capitalul românesc. O firmă foarte mare, cu mii de angajaţi, poate să plece într-o săptămână din România, dar mii de firme mici, care reprezintă antreprenori români, vor rămâne aici întotdeauna.

Până la urmă, garanţia este a­ceasta: un reprezentant al unui business local, românesc, foarte greu va face o delocalizare, mai ales pornind de la convingerea lui că România e ţara sa şi aici trebuie să îşi desfăşoare afacerea. Asta o spun toţi românii care au business-uri în România. În schimb, dacă ne uităm la so­cie­tăţile multi­naţionale, am vorbi despre această cultură organizaţională şi această cultură pentru management şi management financiar. Păi, primul lucru pe care îl fac ei sunt analizele de costuri. Dacă în analiza de cost a rezultat că filiala din România nu este eficientă şi mai eficient este să se mute la o distanţă de 100 de km, către Ungaria, către Bulgaria, atunci fac delocalizarea. Vedem şi cazul Nokia... Când nu mai consideră un mediu propice România sau când targetul de cost nu le mai este îndeplinit, fac delocalizarea.

În schimb, sunt foarte multe firme care în perioada de criză au spus: „Domnule, am susţinut societatea din economiile acumultate în perioada de prosperitate pentru a nu pleca cu business-ul, pentru că aici am familia, aici am copiii, aici am salariaţii pe care îi cunosc de când eram copii, am fost colegi, suntem vecini, nu pot să îi las“. Acesta este un avantaj al capitalului românesc. El dă o garanţie statului, pentru că aceştia sunt contribuabili pe care se pot baza pe un termen lung. E bine să avem investiţiile străine directe, dar nu acesta ar trebui să fie as-ul pe care să îl aibă în mână guvernul. Până la urmă, profesia contabilă îi gestionează pe cei mici şi atunci există deja un parteneriat cu Ministerul de Finanţe. Nu există o dispută, noi suntem parteneri în ceea ce priveşte gestionarea profesiei contabile, iar Ministerul de Finanţe este reglementator, dar şi beneficiar al serviciilor noastre.


Cât de mult aţi reuşit, ca profesie, să impuneţi pe agenda legislativului anumite modificări? Aţi găsit în general un partener viabil de dialog între un guvern, orice culoare politică ar fi avut el, şi parlament?


Robert Şova: Chiar dacă nu este reglementat, noi facem lobby interesului public. Noi, fiind foarte a­pro­piaţi şi de oamenii de afaceri, care sunt clienţii cu care expertul contabil îşi acoperă activitatea şi câştigă, avem şi relaţii foarte bune cu reglementatorul, întotdeauna am încercat să fim punctul de echilibru al intereselor, unele comune, altele divergente, între cele două, să spunem, tipuri de instituţii, autorităţile de reglementare care reprezintă statul şi mediul de afaceri.

În ultima perioadă, şi nu numai, în general, am reuşit să facem propuneri şi acele propuneri să fie preluate în legislaţie, noi încercând să găsim punctul optim, aşa cum spuneam, între ceea ce îşi doreşte mediul de afaceri şi ceea ce îşi doreşe reglementatorul. Avem o activitate destul de intensă de monitorizare a legislaţiei. A­tunci când apar probleme – şi este firesc să apară; în orice sistem apar probleme; că sunt mai multe sau mai puţine, mai mult sau mai puţin grave depinde de sistem – încercăm să venim cu eventuale soluţii la aceste probleme. Noi suntem un organism profesional de interes public. Nu ne interesează culoarea politică a celor care guvernează, pe noi ne interesează să venim în sprijinul dezvoltării şi să fim un partener de încredere al oricărui guvern care înţelege că interesul public şi dezvoltarea na­ţio­nală sunt mai presus de orice alte interese mărunte.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.