"Preţul de achiziţie al materiei prime a crescut cu 15% faţă de anul trecut, dar la raft produsele au crescut undeva până în 10%. Noi temporizăm acest lucru, încercăm să nu ajungă la consumator (această creştere - n. r.) (...) Este important că, într-un moment de criză, consumatorii români sunt aproape de acest salam chiar dacă preţul acestuia creşte. Şi este absolut firească creşterea, ştiţi toate tendinţele europene. Dacă vorbim pe elemente separate, slănina de exemplu, preţul de achiziţie a înregistrat o dublare. Este o slănină specială şi nu se poate face salamul decât în anumite condiţii", a spus preşedintele asociaţiei.

În ceea ce priveşte provenienţa materiei prime, Gavrilescu a subliniat că toată materia se cumpără de pe piaţa externă.

"Noi acum luăm materia primă din afară, pentru că, făcând schimburi intra-comunitare, suntem agreaţi cu ştampila ovală - şi asta înseamnă doar carne şi slănină din afară. În acest moment nu achiziţionăm carne din România", a precizat Gavrilescu.

Ea a subliniat că, deşi chinezii au apreciat foarte mult salamul de Sibiu la târgurile internaţionale, România nu are agreate schimburi comerciale cu China pe produse crud-uscate, pentru că acestea nu au tratament termic profund, în general fiind tratate la rece.

În ceea ce priveşte consumul de salam de Sibiu în România, acesta se ridică anual la 4 felii pe cap de locuitor, o uşoară creştere de la 3 - 3,5 felii înainte de obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) în anul 2016.

"La consum, noi suntem cu felia, 4 felii pe cap de locuitor anual. Salamul de Sibiu are o ţintă ca şi target - mediu plus - trebuie să ţi-l permiţi - de aceea am prezentat anul acesta zona de feliere. Eram cam tot aşa şi înainte de obţinerea IGP - poate 3- 3,5 felii, dar suntem pe o zonă de creştere. Faptul că suntem pe creştere şi nu pe scădere pe noi ne bucură. Partea de feliate se dezvoltă foarte bine (...) Încercăm să aducem mai mulţi consumatori în zona feliatelor. Ea ne ajuta foarte mult pentru că este mai uşor pentru oameni să încerce un pacheţel de 10-14 lei, decât un baton de salam", a adăugat Gavrilescu.

În privinţa legendei Salamului de Sibiu făcut la origine din carne de cal, şeful asociaţiei a precizat "că este o cutumă".

"Pe vremuri nu existau aceste tipologii de membrane şi membrana cea mai bună şi cea mai rezistentă era cea de cal, maţul de cal, dar se folosea doar carne macră şi slănină de porc. Asta e ceea ce am găsit scris din vremurile respective şi din poze", a spus preşedintele asociaţiei.