Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
E greu, din diferite pricini, să scrii despre oameni care ţi-au fost apropiaţi, aş zice, o viaţă întreagă, smulşi dintre noi de boală, suferinţă şi moarte. Dar ceea ce vreau să fac din aceste însemnări aşternute într-un ceas de doliu, nu va fi, totuşi, doar ceea ce se cheamă un obişnuit necrolog, ci o laudă, cât se poate de meritată, adusă celei decedate, şi, mult mai larg, un elogiu pe măsura a ceea ce datorează România şcolii şi adevăraţilor ei maeştri. De altfel, evocări strict personale, pe linia breslei, am ascultat la elevata ceremonie funerară, de la Catedrala Romano-Catolică, desfăşurată, semnificativ, în frunte cu PS Petru Gherghel, în complementaritate cu aprecierile formulate în numele conducerii Şcolii Normale şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean. Pe temeiuri venind dintr-o viaţă de muncă pasionată de profesie şi autoexigentă, ca aceea care a fost a Marianei Verussi-Purţuc.
Dacă am ales să-i păstrez aici şi numele de familie de origine părintească, e pentru că, graţie ecourilor lui trimiţătoare către vârstele copilăriei, adolescenţei şi primei tinereţi, pot, aşadar, schiţa, sugera ceva din multiplele semne timpurii ale vocaţiei de om de studiu şi de catedră, destul de limpezi în plăcerea reală de învăţa de la alţii, inclusiv de la dascălii din cărţile bibliotecilor. Pasiunea studiului, a lecturii, tenace, cu tot haloul ei complex, de informaţie, spirit analitic, dar şi voluptate şi euforie ale bucuriei de a simţi şi înţelege, de a reflecta asupra artei şi sensului capodoperelor, de a comunica în limbi străine (franceza, în special), apoi de a împărtăşi, prin dialog intelectual firesc şi pertinent, însă nici o dată pedant, astfel de preţioase înclinări şi calităţi manifeste încă din vârste - crisalidă a viitoarei maturităţi. Ele au condus-o către o rodnică studenţie la UAIC - Filologie, Franceză-română, încununată de rezultate pe măsura inteligenţei, muncii sale şi talentului pentru limbi străine, într-un context de exigenţă girat de profesori ca N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Valentina Agrigoroaie, Maria Carpov, Rica Ionescu, Silvia Buţureanu, Adela Holban şi alţii, mai tineri. Era un climat de emulaţie, transmisibil firesc de la profesori la studenţi, şcoala ieşeană rivalizând, fără nici un complex provincial, cu colegii de ramură din Capitală şi din alte centre universitare, nu numai din România.
Fixarea pe specializarea de Limba şi literatura română, la reputata Şcoală Normală „Vasile Lupu“, nu a însemnat, pentru tânăra profesoară, nici într-un caz, ruperea legăturilor benefice şi profitabile, înainte de toate pentru ea însăşi şi elevii săi, cărora vocea de la catedră, ca întotdeauna la profesorii creativi, se dovedea capabilă să îmbogăţească şi să aprofundeze tema lecţiei mult dincolo de nivelul doar de manual şi programă. Comparaţiile nuanţatoare, între literaturi şi spiritul lor, între autori şi operele lor de seamă, au şansa de a modela gândirea personală a adolescenţilor-liceeni cu adevărat studioşi, iubitori de literatură, arte, umanioare, scoţând-o din rame prea strâmte şi din poncife, inducând astfel, totodată, atât de necesara încredere în potenţialul real de creativitate românească, confirmat şi de deja atâtea împliniri omologabile internaţional, unele chiar universal. E ceea ce explică, sunt sigur, gândindu-mă le foştii şi actualii noştri studenţi proeminenţi, mulţi deveniţi la rândul lor excelenţi dascăli, calitatea ridicată a celor intraţi la Litere veniţi de pe mâna unor astfel de formatori din preuniversitar. Remarcându-i, noi toţi beneficiem la cursuri, seminarii, examene, competiţii intelectuale inter-universitare şi Colocvii naţionale studenţeşti, de roadele muncii pasionate, cu o dăruire exemplară a colegilor noştri din licee de elită, sau care, de-ar avea mai mulţi asemenea profesori, ar putea accede la o atare evaluare. Mulţi asemenea studenţi ne-au venit de la Şcoala Normală ieşeană, cu echipa ei de profesori exemplari, între care şi Mariana Purţuc, cu felul său de exigenţă sprijinită pe motivaţia elevilor de vârf, cu avantajul plăcerii împărtăşite cu discipolii în abordarea valorilor literare proeminente.
În pas cu acumulările practice ale unor atare merite didactice şi cu voinţa de continuă deschidere şi înnoire, s-au succedat şi treptele perfecţionării în profesie (grade didactice), lărgirea formelor de intrare în comunicare şi dialog ale experienţelor acumulate în munca de zi cu zi, ca şi prin mobilităţi şi schimburi internaţionale, stagii, colocvii şi congrese în străinătate, adesea şi cu caracter interdisciplinar. O realizare de seamă a fost susţinerea unui doctorat substanţial în Ştiinţele educaţiei, sub competentă şi eficientă îndrumare ştiinţifică, meritele cercetării doctorale reflectându-se, de altfel, şi în atribuţii didactice ce i-au fost încredinţate la Facultatea de profil, cea care i-a acordat titlul de doctor. O viaţă de muncă, rodnică şi elevată, însufleţită de vocaţie şi pasiune, în acelaşi timp un climat de familie de lumină morală, alături de soţul său, el însuşi profesor dăruit, Dumitru Purţuc (sau Miti, prieteneşte), atâtea calităţi profesionale, omeneşti, morale, între care, proeminentă, şi credinţa religioasă, romano-catolică, nu atât declarată, cât trăită. Da, cu adevărat şi cu o neştirbită consecvenţă de o viaţă întreagă: a fi profesor, aşa cum ne rămâne imaginea colegei şi prietenei noastre, Mariana Verussi-Purţuc, în climat de memorie afectivă. Dumezeu s-o odihnească în pace!
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie: + Mariana Verussi-Purţuc, profesor, Iasi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |