Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

A fi profesor: Mariana Verussi-Purţuc

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

E greu, din diferite pricini, să scrii despre oameni care ţi-au fost apropiaţi, aş zice, o viaţă întreagă, smulşi dintre noi de boală, suferinţă şi moarte. Dar ceea ce vreau să fac din aceste însemnări aşternute într-un ceas de doliu, nu va fi, totuşi, doar ceea ce se cheamă un obişnuit necrolog, ci o laudă, cât se poate de meritată, adusă celei decedate, şi, mult mai larg, un elogiu pe măsura a ceea ce datorează România şcolii şi adevăraţilor ei maeştri. De altfel, evocări strict personale, pe linia breslei, am ascultat la elevata ceremonie fu­ne­rară, de la Catedrala Romano-Catolică, des­făşurată, semnificativ, în frunte cu PS Petru Gherghel, în complementaritate cu apre­cierile formulate în numele conducerii Şcolii Normale şi al Inspectoratului Şcolar Jude­ţean. Pe temeiuri venind dintr-o viaţă de muncă pasionată de profesie şi autoexigentă, ca aceea care a fost a Marianei Verussi-Purţuc.

Dacă am ales să-i păstrez aici şi numele de familie de origine părintească, e pentru că, graţie ecourilor lui trimiţătoare către vârstele copilăriei, adolescenţei şi primei tinereţi, pot, aşadar, schiţa, sugera ceva din multiplele semne timpurii ale vocaţiei de om de studiu şi de catedră, destul de limpezi în plăcerea reală de învăţa de la alţii, inclusiv de la dascălii din cărţile bibliotecilor. Pasiunea studiului, a lecturii, tenace, cu tot haloul ei complex, de informaţie, spirit analitic, dar şi voluptate şi euforie ale bucuriei de a simţi şi înţelege, de a reflecta asupra artei şi sensului capodoperelor, de a comunica în limbi străine (franceza, în special), apoi de a împărtăşi, prin dialog intelectual firesc şi pertinent, însă nici o dată pedant, astfel de preţioase înclinări şi calităţi manifeste încă din vârste - crisalidă a viitoarei maturităţi. Ele au condus-o către o rodnică studenţie la UAIC - Filologie, Franceză-română, încununată de rezultate pe măsura inteligenţei, muncii sale şi talentului pentru limbi străine, într-un context de exigenţă girat de profesori ca N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Valentina Agrigoroaie, Maria Carpov, Rica Ionescu, Silvia Buţureanu, Adela Holban şi alţii, mai tineri. Era un climat de emulaţie, transmisibil firesc de la profesori la studenţi, şcoala ieşeană rivalizând, fără nici un complex provincial, cu colegii de ramură din Capitală şi din alte centre universitare, nu numai din România.

Fixarea pe specializarea de Limba şi literatura română, la reputata Şcoală Normală „Vasile Lupu“, nu a însemnat, pentru tânăra profesoară, nici într-un caz, ruperea legăturilor benefice şi profitabile, înainte de toate pentru ea însăşi şi elevii săi, cărora vocea de la catedră, ca întotdeauna la profesorii creativi, se dovedea capabilă să îmbogăţească şi să aprofundeze tema lecţiei mult dincolo de nivelul doar de manual şi programă. Comparaţiile nuanţatoare, între literaturi şi spiritul lor, între autori şi operele lor de seamă, au şansa de a modela gândirea personală a adolescenţilor-liceeni cu adevărat studioşi, iubitori de literatură, arte, umanioare, scoţând-o din rame prea strâmte şi din poncife, inducând astfel, totodată, atât de necesara încredere în potenţialul real de creativitate românească, confirmat şi de deja atâtea împliniri omologabile internaţional, unele chiar universal. E ceea ce explică, sunt sigur, gândindu-mă le foştii şi actualii noştri studenţi proeminenţi, mulţi deveniţi la rândul lor excelenţi dascăli, calitatea ridicată a celor intraţi la Litere veniţi de pe mâna unor astfel de formatori din preuniversitar. Remarcându-i, noi toţi beneficiem la cursuri, seminarii, examene, competiţii intelectuale inter-universitare şi Colocvii naţionale studenţeşti, de roadele muncii pasionate, cu o dăruire exemplară a colegilor noştri din licee de elită, sau care, de-ar avea mai mulţi asemenea profesori, ar putea accede la o atare evaluare. Mulţi asemenea studenţi ne-au venit de la Şcoala Normală ieşeană, cu echipa ei de profesori exemplari, între care şi Mariana Purţuc, cu felul său de exigenţă sprijinită pe motivaţia elevilor de vârf, cu avantajul plăcerii împărtăşite cu discipolii în abordarea valorilor literare proeminente.

În pas cu acumulările practice ale unor atare merite didactice şi cu voinţa de continuă deschidere şi înnoire, s-au succedat şi treptele perfecţionării în profesie (grade didactice), lărgirea formelor de intrare în comunicare şi dialog ale experienţelor acumulate în munca de zi cu zi, ca şi prin mobilităţi şi schimburi internaţionale, stagii, colocvii şi congrese în străinătate, adesea şi cu caracter interdisciplinar. O realizare de seamă a fost susţinerea unui doctorat substanţial în Ştiinţele educaţiei, sub competentă şi eficientă îndrumare ştiinţifică, meritele cercetării doctorale reflectându-se, de altfel, şi în atribuţii didactice ce i-au fost încredinţate la Facultatea de profil, cea care i-a acordat titlul de doctor. O viaţă de muncă, rodnică şi elevată, însufleţită de vocaţie şi pasiune, în acelaşi timp un climat de familie de lumină morală, alături de soţul său, el însuşi profesor dăruit, Dumitru Purţuc (sau Miti, prieteneşte), atâtea calităţi profesionale, omeneşti, morale, între care, proeminentă, şi credinţa religioasă, romano-catolică, nu atât declarată, cât trăită. Da, cu adevărat şi cu o neştirbită consecvenţă de o viaţă întreagă: a fi profesor, aşa cum ne rămâne imaginea colegei şi prietenei noastre, Mariana Verussi-Purţuc, în climat de memorie afectivă. Dumezeu s-o odihnească în pace!

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru  Ioan Cuza“ din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri