joi, 28.03.2024
Cantitatea de lichide care trebuie consumată zilnic diferă atât în funcţie de vârstă, dar şi de nivelul de activitate, cât şi de condiţiile atmosferice. Dacă afară este foarte cald (peste 30 de grade Celsius) cantitatea de lichide poate creşte şi la 3 litri pe zi. Dar trebuie avută în vedere şi existenţa altor boli concomitente cum ar fi insuficienţa cardiacă sau afectarea renală. De aceea, este de preferat ca orice pacient să discute cu medicul curant care poate individualiza schema, atât de tratament medicamentos, cât şi de dietă şi aport de lichide.
Andrei T. din Iaşi: „Stimaţi redactori, pagina medicală este foarte bună şi de aceea vă adresez o întrebare la care sper să mă ajutaţi cu un răspuns de la un medic. La televiziune apare mereu mesajul că este bine să se consume zilnic 2 litri de lichide. Se ştie că organismul nostru conţine foarte multă apă care trebuie înlocuită deoarece se pierde multă prin transpiraţie şi urinare. Dar exista şi întrebări: Trebuie să bem numai apă sau şi alte lichide precum lapte şi sucuri? Ce fel de apă: de la robinet, apă plată sau apă mineral? Cantitatea de lichide recomandate zilnic nu trebuie să aibă în vedere vârsta, sănătatea şi greutatea individului? Nu trebuie ţinut cont şi de volumul de activitate care se depune? Nu trebuie să se ţină cont de temperatură şi umiditatea mediului? Dacă afară e foarte cald nu trebuie să bem mai mult de 2 litri de lichide pe zi? Sunt un om bătrân (85 de ani) şi sufăr din cauza prostatei (urinez des). Am suferit un accident cerebral sever. Tratamentul luat conţine un hipertensiv (Leridip), un diuretic (Tertensif) şi regim fără sare de bucătărie. Poate de aceea se produce o pierdere prea mare de diverse săruri, altfel necesare organismului, ceea ce ar putea explica o accentuată slăbire a forţei musculare care anulează efectele kinetoterapiei. Ce e de făcut? Vă mulţumesc.“
Conf. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi: „La întrebarea cititorului cu hipertensiune complicată cu un accident vascular, legată de alimentaţie şi aportul de sare şi lichide, răspunsul este complex şi poate fi cititi în rândurile de mai jos, pe larg. În ceea ce priveşte consumul de lichide, de menţionat că aportul de lichide se poate realiza atât din apă, de preferat apă plată cât şi din alte lichide (lapte, sucuri). Cantitatea de lichide diferă atât în funcţie de vârstă dar şi de nivelul de activitate cât şi de condiţiile atmosferice. Dacă afară este foarte cald (peste 30 de grade Celsius) cantitatea de lichide poate creşte şi la 3 litri de lichide pe zi. Dar, atenţie şi la alte boli concomitente cum ar fi insuficienţa cardiacă sau afectarea renală. De aceea, este de preferat ca orice pacient să discute cu medicul curant care poate individualiza schema atât de tratament medicamentos cât şi de dietă şi aport de lichide. Pacientul nostru are în schemă două antihipertensive dintre care un diuretic care poate produce tulburări electrolitice cu pierdere de potasiu şi sodium. De aceea restricţia de sare nu trebuie să fie prea mare pentru a compensa aceste pierderi. De altfel, la ultimul congres european de HTA din urmă cu 2 săptămâni de la Milano s-a discutat şi de reducerea moderată de sare. Astfel, necesarul zilnic la un pacient cu HTA se recomandă a fi de 5 grame de sare pe zi. Atenţie şi la perioadele din zi în care ieşim din casă. De preferat, dimineaţa şi seara când temperaturile sunt mai mici comparative cu intervalul 10-16,00.
Intervenţiile privind schimbarea stilului de viaţă în prevenţia şi terapia hipertensiunii arteriale (HTA) esenţiale reprezintă o prioritate. Având în vedere că majoritatea evenimentelor cardiovasculare ( n.r. - infarct miocardic sau accident vascular cerebral) se produc la subiecţi cu valori ale tensiunii arteriale (TA) normal înalte sau cu HTA uşoară, strategiile de sănătate publică pentru controlul HTA au o importanţă crucială în reducerea riscului cardiovascular global. Efectul benefic al schimbării regimului de viaţă include scăderea aportului de sare, creşterea aportului de potasiu, reducerea consumului de alcool, practicarea exerciţiilor fizice şi scăderea în greutate. Trebuie să avem în vedere faptul că schimbarea stilului de viaţă nu este o sarcină uşoară, nici pentru medic, dar nici pentru pacient. Măsurile legate de stilul de viaţă care sunt recunoscute a scădea TA şi riscul cardiovascular şi care trebuie avute în vedere sunt: oprirea fumatului; reducerea şi stabilizarea greutăţii; reducerea consumului excesiv de alcool; exerciţiile fizice; reducerea aportului de sare; creşterea aportului de fructe şi legume şi scăderea aportului de grăsimi săturate şi totale.
Dieta cu conţinut crescut de sodium ( n.r. - consum ridicat de sare) se regăseşte printre cauzele de HTA. O serie de studii au arătat că reducerea aportului de sodiu scade TA şi previne apariţia HTA, efect benefic chiar şi în cazul unui minime scăderi a aportului alimentar de sare. În toate aceste studii scăderea aportului de sare a fost asociată cu o reducere semnificativă a TA sistolice (maxime). Multiple studii au arătat că o reducere a aportului de sare de la un consum iniţial de 10 g/zi la valori între 4,7-5,8 g/zi determină o reducere medie a valorilor TA cu 4-6 mmHg, cu o mare variabilitate individuală. Restricţia moderată de sodiu, obiectiv greu de realizat în practică ar trebui avută în vedere la toţi bolnavii cu HTA. Ea poate fi obţinută încurajând pacienţii să consume alimente naturale şi mâncare gătită din ingrediente proaspete cu conţinut crescut de potasiu şi sfătuindu-i să evite semipreparatele, adausul de sare şi preparatele conservate. Dacă pacienţii nu se pot lipsi de gustul oferit de sare atunci pot folosi un substitut pe bază de clorură de potasiu. Nu se recomandă restricţia severă de sodiu deoarece, în afara faptului că este dificilă pentru pacient, poate fi şi dezavantajoasă prin stimularea sistemului renină-angiotensină âaldosteron şi activarea sistemului nervos simpatic, modificări ce pot împiedica scăderea TA şi pot accentua pierderile de potasiu dacă se asociază şi diuretice. Alte modificări ale stilului de viaţă privind tipul de alimentaţie sunt bazate pe dieta DASH (The Dietary Approaches to Stop Hypertension), o dietă bogată în fructe, cu conţinut redus de colesterol şi grăsimi săturate. Studiul DASH a arătat că această dietă scade TA la toate grupurile de subiecţi, independent de sex, rasă, atât la subiecţii normotensivi, cât şi la hipertensivi. Studiile epidemiologice au arătat că o dietă bogată în legume, fructe şi săracă în grăsimi ar putea reduce valorile TA. Fructele şi legumele reprezintă surse importante de potasiu şi fibre.
În consecinţă, subiecţii hipertensivii trebuie sfătuiţi să consume zilnic fructe şi legume (300mg/zi), să consume mult peşte şi să reducă aportul alimentar de colesterol şi grăsimi săturate. O dietă este bună atât timp cât aderenţa la regim este satisfăcătoare şi realizează scădere ponderală (atunci când este necesară), chiar şi reducerile în greutate modeste fiind benefice, dacă sunt susţinute pe termen lung). Efectul potenţial al dietei bogate în fibre asupra scăderii TA implică multiple mecanisme, fibrele alimentare exercitând efecte atât asupra digestiei, cât şi asupra absorbţiei nutrienţilor. Fibrele solubile cresc sensibilitatea la insulină atât la diabetici, cât şi la persoanele fără diabet zaharat. Dieta bogată în fibre determină şi o scădere în greutate, acesta fiind un alt mecanism potenţial prin care contribuie la prevenţia HTA. Studiile clinice arată că dieta bogată în acizi graşi polinesaturaţi omega 3, proveniţi din peşte şi în special din uleiul de peşte, scade valorile TA prin modificarea sintezei prostaglandinelor.
Studiile observaţionale epidemiologice au demonstrat o relaţie invers proporţională între activitatea fizică şi HTA independentă de greutatea corporală şi de masa ţesutului adipos. Într-un studiu de desfăşurat în Japonia, incluzând 6.017 subiecţi, cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-60 de ani, mersul pe jos timp de 21 minute comparativ cu 10 minute sau mai puţin, a fost asociat cu o scădere a riscului de a dezvolta HTA cu 29%. Mecanismele prin care activitatea fizică reduce valorile TA pot fi independente de greutatea corporală. De exemplu, exerciţiile fizice aerobice cresc sensibilitatea la insulină şi scad nivelurile insulinei, cu rol important în patogeneza HTA. Activitatea fizică contribuie la scăderea valorilor TA şI prin favorizarea scăderii în greutate la aceşti subiecţi. Scăderea ponderală are ca efect reducerea valorilor TA şi are efecte benefice asupra factorilor de risc asociaţi cum ar fi diabetul, hiperlipidemia, rezistenţa la insulină, apneea de somn. Mai multe studii controlate au arătat că reducerea greutăţii cu numai 1 kg realizează o scădere a TA în medie cu 1,6-1,3. MmHg. Atât reducerea cât şi menţinerea unei greutăţi mai mici se realizează printr-o combinaţie între un aport caloric redus, activitate fizică şi o schimbare a diverselor comportamente nesănătoase asociate cu obezitatea. Prima ţintă este reducerea cu 7-10% din greutatea de bază într-un interval de aproximativ 6 luni, ulterior eforturile fiind îndreptate spre menţinere, iar în caz de succes se tentează o nouă treaptă de reducere a greutăţii prin fixarea unor obiective realiste. La pacienţii hipertensivi cu risc înalt şi la cei simptomatici activitatea fizică trebuie efectuată sub supraveghere medicală şi după o testare de efort în prealabil. Recomandările actuale propun cel puţin 30 minute de exerciţiu fizic moderat precum mersul pe jos, alergatul sau înotul, în majoritatea zilelor săptămânii, de preferat în toate zilele.
Studii observaţionale au demonstrat că alcoolul în exces reprezintă un factor de risc independent în dezvoltarea HTA. În plus, alcoolul în exces diminuează efectele terapiei antihipertensive (efect parţial reversibil la aproximativ 2 săptămâni după reducerea cu 80% a consumului) şi creşte riscul de accident vascular cerebral. Studiile arată că reducerea consumului de alcool determină scăderea valorilor TA, astfel încât se recomandă o limitare a consumului la 20-30 g etanol/zi pentru bărbaţii hipertensivi şi la 10-20 g etanol/zi pentru femei“.
-----
Este acceptat unanim faptul că fumatul este un factor de risc cardiovascular foarte important, iar decesul datorat fumatului poate surveni la orice vârstă. Riscul de deces este superior la persoanele care au început să fumeze înaintea vârstei de 15 ani, comparativ cu pacienţii care au început să fumeze după această vârstă. Pe termen lung, fumatul este responsabil de aproximativ 50% din decesele care puteau fi prevenite. Fumatul determină creşteri de scurtă durată ale valorilor TA şi ale frecvenţei cardiace, prin stimularea sistemului nervos central şi periferic, având ca efect eliberarea de catecolamine. S-a observat cu ajutorul măsurătorii ambulatorii automate a valorilor TA că marii fumători, hipertensivi sau nu, prezintă valori în timpul zilei ale TA mai mari decât nefumătorii. Studiile au arătat că fumatul poate interfera şi cu efectele favorabile ale medicamentelor antihipertensive. Conform studiilor actuale întreruperea fumatului este cea mai puternică măsură de prevenţie a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, incluzând accidentul vascular cerebral şi boala coronariană ischemică.
Cuvinte cheie: + hipertensiune, consum apa, atac cerebral
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |