A început marea bătălie electorală la Iași pentru fotoliul de primar

La CL şi CJ candidează 560 de candidaţi

Pentru CL, nouă partide au depus liste de candidaţi: PNL, PSD, PSI, ALDE, UNPR (fiecare câte 34 de candidaţi), PMP (33 candidaţi), PSRO (16 candidaţi), Forţa Moldova (13 candidaţi) şi Partidul Comuniştilor (şase candidaţi). De asemenea, pentru un mandat de consilier local mai candidează Andrei Postolache, Sânziana Băltăţescu, Claudiu Florea, Mihai Lupu şi Anca Preda. Primii patru fac parte din mişcarea „Pentru Iaşi”, partid pe cale de a-şi obţine personalitatea juridică. În total, cei 243 de candidaţi la CL vor concura pentru 27 de locuri în deliberativul local.

La nivelul municipiului Iaşi au fost delimitate un număr de 241 de secţii de votare şi au fost stabilite 74 de locuri speciale pentru afişaj electoral. La Consiliul Judeţean, vor candida cu liste tot nouă partide: ALDE, PSD, PNL, UNPR (fiecare câte 47 de candidaţi), PMP (43 de candidaţi), PSRO (41 de candidaţi), PSR (30), PER (9) şi Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” (şase candidaţi). În total, este vorba despre 317 candidaţi pe 36 de locuri. În judeţ au fost delimitate 730 de secţii de votare (inclusiv cele din municipiul Iaşi).

Candidaţii îşi vor deconta la stat cheltuielile de campanie

Noile reglementări ale legislaţiei electorale prevăd ca toate cheltuielile de campanie efectuate de către un candidat să poată fi decontate de către stat. În acelaşi timp, regulile de desfăşurare a campaniei sunt mult mai stricte, iar candidaţilor li s-au interzis unele activăţi care, la precedentele scrutine, erau permise de lege. Astfel, noua lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor (113/2015) stabileşte cheltuieli maxime pentru orice tip de candidatură. De exemplu, un candidat la primăria unui municipiu reşedinţă de judeţ va putea cheltui maximum 52.500 lei, echivalentul a 50 de salarii minime brute. Luând în calcul celelalte cheltuieli reglementate de lege şi împărţirea administrativă a Iaşului, un partid politic poate investi o sumă totală de 822.150 lei.

Potrivit actului normativ citat, sumele cheltuite pentru campanie nu se rambursează în cazul depăşirii plafoanelor stabilite, în situaţia utilizării altor surse de finanţare decât donaţiile, cotizaţiile, veniturile proprii, subvenţii de la stat sau împrumuturi şi în cazul utilizării contribuţiilor pentru altceva decât tipărituri (doar afişe, pliante, broşuri şi alte astfel de imprimări), publicitate în presă, propagandă online, cercetări sociologice şi protocol. Mai mult, dacă partidele investesc pentru o candidatură mai mulţi bani decât plafonul stabilit, organizaţia poate fi sancţionată cu o amendă de până la 50.000 lei, iar sumele suplimentare cheltuite de formaţiunile politice constituie venit la bugetul de stat.

Ce amenzi riscă candidaţii care folosesc tipuri interzise de promovare

Noile reglementări stabilesc şi plafoane maxime pentru diverse cheltuieli de campanie: tipărituri (50% din cheltuielile totale), propagandă în presă (40%), protocol (30%), propagandă online (30%), sondaje (30%) şi afişe (20%). De remarcat că acestea sunt singurele tipuri de cheltuieli permise în campanie. Astfel, noua legislaţie interzice vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii, bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri şi ecrane publicitare, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule şi altele. „Nerespectarea prevederilor legale constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei”, se arată într-un comunicat al Autorităţii Electorale Permanente. 

Publicitate și alte recomandări video