Respect şi sensibilitate: asta solicită Primăria de la proiectele care vor fi depuse de arhitecţi la concursul de soluţii pentru transformarea bulevardului Ştefan cel Mare. După multiple scandaluri pe această temă soldate cu proteste şi amenzi usturătoare, Primăria a demarat concursul de soluţii pentru modernizarea centrului oraşului. Acesta va fi organizat pe 18 septembrie la ora 10, deşi primul termen anunţat de edili pentru publicarea unei viziuni asupra Centrului a fost luna mai, după Sărbătorile Pascale. Concursul va avea ca temă „Reabilitarea vestigiilor arheologice de pe bulevardul Ştefan cel Mare - valorificare urbanistică“ şi se învârte în jurul conceptelor de respect şi sensibilitate. „Concursul are drept scop promovarea de idei noi în urbanism şi arhitectură, cautând soluţii noi de remodelare a spaţiilor urbane existente, încurajând creativitatea şi cercetarea arhitecturală prin implementarea cu "respect şi sensibilitate" a unor proiecte contemporane într-o zona istorică de tradiţie - axul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt – supusă în decursul timpului la numeroase transformări“, solicită reprezentanţii Primăriei.

Cerinţele

Municipalitatea le cere arhitecţilor soluţii personalizate centrului oraşului şi în deplină concordanţă cu dimensiunea istorică a zonei, dar care să includă şi funcţiuni contemporane. Zona supusă studiului este bulevardul Ştefan cel Mare, din Piaţa Unirii până la Palatul Culturii, zona Cub, parcul din faţa şi din jurul Teatrului Naţional până la Filarmonică, precum şi curtea interioară de la Direcţia Agricolă. Arhitecţii interesaţi trebuie să urmărească refuncţionalizarea zonei pietonale şi amenajarea de terase, spaţii pentru expoziţii, spectacole în aer liber sau târguri, precum şi spaţii de odihnă şi de recreere. Zona pentru spectacole trebuie să fie amenajată într-o zonă cu puţine apartamente şi care să poată asigura amplasarea unei scene de aproape 100 mp şi a 1.000 de scaune. Pavimentul montat de Primărie trebuie păstrat în proporţie de 90% în planurile arhitecţilor, dar integrat într-un nou context urban, prin care Centrul devine exlusiv pietonal. Proiectele trebuie să aducă noi concepte de mobilare urbană, evidenţiat prin bănci, corpuri de iluminat, puncte de informare turistică şi difuzare a presei, panouri de informare, precum şi indicatoare pentru clădirile istoice din zonă.
Un subiect amplu tranşat de opinia publică, cel legat de vegetaţie, a fost tratat „la diverse“ de municipalitate. Primăria este ambiguă în documentaţia concursului de soluţii în legătură cu salcâmii japonezi. Nu este clar nici dacă arborii vor trebui păstraţi, nici dacă aceştia vor fi înlocuiţi cu alte specii. „Se va avea în vedere realizarea unei amenajări peisagistice în concordanţă cu specificul şi "scara" zonei, cu amploarea spaţiului urban, dar şi cu cerinţe de asigurare a unei "intimităţi" la nivel de punct de recreere şi odihnă, cu precizarea tipului de plantaţie abordat în spaţii plantate fixe, precum şi mobile (gen jardinieră), atunci când se impune degajarea spaţiului respectiv în vederea reamenajării pentru spectacole în aer liber. Se va menţine obligatoriu acea vegetaţie specifică tradiţiei oraşului, valoroasă din punct de vedere al dezvoltării speciei, restul vegetaţiei menţinându-se în măsura în care aceasta este în concordanţă cu conceptul de ansamblu al proiectului“, au cerut edilii. Defrişările de pe bulevardul Ştefan cel Mare au trezit multe controverse în rândul comunităţii. Tăierea teilor şi înlocuirea lor cu salcâmi japonezi au dus la două proteste de amploare, critici vehemente şi o amendă de 60.000 de lei din partea Gărzii de Mediu. Mai mult, liderii arhitecţilor din Iaşi au sugerat că salcâmii ar putea fi înlocuiţi cu alte specii, posibil chiar cu tei.

Juriul

Concursul de soluţii organizat pe 20 august va avea două secţiuni, una destinată studenţilor şi alta arhitecţilor sau urbaniştilor. Candidaţii trebuie să depună proiecte care să respecte regulamentul şi tema de concurs solicitate de Primărie. Dosarul trebuie să conţină un text de prezentare a soluţiei, de maximum două pagini, precum şi mai multe planşe. Municipalitatea cere un plan de amenajare a zonei de ansamblu, la scara 1:500 cu specificarea zonificării, a pavimentului, mobilierului urban, a vegetaţiei, precum şi plan de amenajare a fiecărei zone de interes. Primăria mai cere o detaliere asupra obiectelor de mobilier, a corpurilor de iluminat, afişajului, precum şi minimum cinci perspective reprezentative asupra conceptului de amenajare. Toate acestea trebuie depuse şi pe un CD. Dosarele concurenţilor vor fi secretizate pe durata evaluării lor. Abia după finalizarea jurizării, municipalitatea va identifica concurenţii premiaţi. Juriul care va analiza dosarele este condus de primarul Gheorghe Nichita. Ceilalţi şase membri sunt Tudor Vericeanu - arhitectul Prmăriei, Constantin Gorcea - preşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Nord-Est, Roxana Azoiţei - arhitect peisagist, Virgil Băbîi - şeful Direcţiei de Cultură, Goerge Carapanu - preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Iaşi, precum şi Mihai Drişcu - prodecanul Facultăţii de Arhitectură. Aceştia vor selecta cele mai bune trei lucrări depuse pe fiecare din cele două secţiuni ale concursului. Premiile pentru ficare din cele două secţiuni sunt în valoare de 8.000 de lei - locul I, 5.000 de lei - locul II, şi 3.000 de lei - locul III.