Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Radu Ţuculescu este unul dintre cei mai prestigioşi romancieri ai generaţiei '80 şi un dramaturg român cunoscut, însă mai mult peste hotarele ţării. Radu Ţuculescu este unul dintre cei care au pus bazele Televiziunii Române de la Cluj, este primul înfiinţator al unei trupe de pantomimă la noi în ţară, iar în activitatea sa de jurnalist a realizat reportaje de televiziune în Belgia, Tunisia, Egipt, Spania, Portugalia sau Austria. Bun cunoscător al limbii germane, a iniţiat colecţia „Scriitori elveţieni de expresie germană” a Bibliotecii revistei Familia din Oradea, în cadrul căreia a tradus zece volume de versuri şi proză, şi a realizat prima antologie de proză scurtă contemporană elveţiană de expresie germană din România. În decursul carieirei sale a fost distins cu numeroase premii la nivel naţional, iar începând cu 2007 a cunoscut un real succes şi în afara graniţelor. Un povestitor exuberant, care te captivează din prima clipă, iar graiul său transilvănean aproape că te hipnotizează. Cum o fac, de altfel, şi toate cărţile sale.
- Dacă vă urmărim parcursul formativ ca să îi zic aşa, mă refer la faptul că aţi urmat şcoala de muzică din Târgu Mureş în clasa a VIII-a, apoi Liceul de Muzică din Cluj, urmat de Academia de Muzică, secţia vioară, pare că parcursul dumneavoastră va fi clar: veţi avea o carieră în muzică. Doar că mai apoi, vreme de 7 ani, conduceţi Cercul de teatru şi pantomimă „Atelier”, montaţi piese din autori clasici sau scrise de dumneavoastră, iar după ’90 aveţi o activitate teatrală intensă aş putea zice... .
- Ştiu ce urmează să mă întrebaţi. Mai întâi de toate sunt muzician, mai mult decât atât, sunt violonist. Trebuie să ai ureche muzicală, să te laşi purtat de muzică, atât ca scriitor, dar şi ca dramaturg. Structura mea este una muzicală.
- Totuşi, având în vedere că aţi debutat în poezie în 1966, în revista Steaua, adică pe vremea când eraţi în liceu, cum de nu aţi ales să studiaţi mai departe literele? Mai ales că acum, în orice biografie, sunt menţionate, cu enfază, toate celelalte meserii, dar mai puţin cea de violonist.
- Eu nu am făcut parte, poate din fericire, cum spunea un bun prieten, cel care m-a şi încurajat să scriu, din niciun fel de cercuri literare sau mai puţin literare. Eu am fost violonist. M-au cooptat '80-iştii, iar pe câţiva dintre ei îi iubesc şi îmi sunt foarte apropiaţi şi vorbim, dar în esenţă sunt un singuratic. Dar cred că asta este un câştig, pentru că eu nu scriu într-un anumit şablon, nu urmăresc un curent anume, scriu aşa cum simt.
- Tatăl dumneavoastră, Dumitru Ţuculescu, a fost medic primar internist. Nu aţi fost niciodată presat să urmaţi medicina? Nu au existat discuţii în acest sens cu părinţii dumneavoastră? Sau parcursul dumneavoastră în lumea artelor a fost atât de clar încât nici nu a existat loc de discuţii?
- Spre dezamăgirea tatălui meu, nu am urmat această cale. Tatăl meu avea o bibliotecă impresionantă, cu mii de volume, cărţi pe care le-am donat bibliotecii. Am şi pierdut foarte multe cărţi după cele două divorţuri, iar acum locuiesc într-o garsonieră, deci nici nu aş avea unde să le ţin. În sfârşit... Eu am fost mereu un spirit liber. La 5 ani am fugit de acasă cu şatra de ţigani. M-au găsit după 3-4 zile în şatră, unde dansam, cântam, nu aveam eu treabă. Când m-a găsit tatăl meu toţi din şatră au înlemnit. S-au speriat foarte tare, tatăl meu era un medic cunoscut, se scuzau «Vai domnule doctor, nu am ştiut că este fiul dumneavoastră». Eu nu aveam însă nicio problemă.
- Aveţi îndeletniciri prin care pare că vreţi în permanenţă să fiţi auzit, ascultat, să spuneţi poveşti. De la jurnalist de radio şi televiziune, până la scriitor, dramaturg, aţi urcat pe scenă, aţi tradus. Totuşi, pagina dumneavostră de Facebook este extrem de discretă şi foarte nouă de altfel. Ce anume vă opreşte să fiţi mai exuberant pe internet?
- Mie îmi place să mă păstrez pentru cărţi. Spun acolo tot ce am de spuns. Internetul nu este pentru mine. Îl folosesc să mă documentez, să intru în dialog cu prietenii, cu familia. Nepoţica pe internet, pe computer am văzut-o prima dată din cauza pandemiei, fiica mea având familia în Austria, au stat acolo izolaţi şi abia anul acesta am văzut-o şi pe viu. Nu, nu simt nevoia să îmi fac simţită prezenţa mai des pe internet. Mie îmi place să discut cu oamenii pe viu, să îi văd, să îi simt. De fapt, atunci când scriu nu fac altceva decât să arăt cum văd eu lumea de fapt.
- Apropo de acest aspect, am observat că în proza şi romanele dumneavoastră urmăriţi defectele umane şi mă gândeam că e un soi de motiv literar, că fie încercaţi să scoateţi lumina în evidenţă prezentând în prim plan „întunericul”, fie că vreţi să fiţi un moralizator. Dar, din câte înţeleg, lucrurile sunt mult mai simple.
- Aş putea să vă răspund şi eu filosofic, dar nu, eu scriu despre ceea ce văd, mă şi documentez foarte bine, şi nu încerc să intru în vreun curent literar. Cred că ăsta a fost şi marele meu câştig, că nu am încercat să intru în vreun canon. Încerc însă să mă documentez cât pot de bine. Am publicat acum un volum pentru copii, „Uimitoarele peripeţii ale liliacului Vico în Mirabelia”, iar un bun prieten, scriitor, îmi atrage atenţia că am scris de personajul principal, liliacul Vico, a deschis ochii şi a văzut. Şi îmi spune el că liliecii nu văd. Ceea ce e o preconcepţie şi o idee complet greşită. Ei văd chiar mai bine decât oamenii, cu mici excepţii. La fel cum o bună parte dintre oameni cred că liliecii beau sânge, când de fapt este vorba doar de o singură specie, în Mexic.
- Că tot aţi adus vorba de documentare, înţeleg de ce e important acest lucru pentru un scriitor, pentru un jurnalist. Dar trebuie să se documenteze şi un traducător? Aţi tradus o întreagă colecţie din germană în română...
- Şi a fost cea mai mare greşeală pe care am putut să o fac. Şi am vrut să fie şi ediţie bilingvă, să vadă toată lumea cât de prost pot să traduc eu. Este o muncă incredibilă în spate şi este nevoie de foarte multă documentare. Am un respect incredibil pentru traducători. Eu, care consider că ştiu germană destul de bine, iar poeziile pe care le-am tradus nu sunt nici foarte lungi şi nici foarte dificile, m-am aflat în situaţia în care nu am ştiut despre ce vorbeşte autorul. Noroc că am tradus autori contemporani şi am mai avut posibilitatea să îi sun şi să îi întreb ce au vrut să zică acolo sau dincolo.
FILIT este un proiect anual organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi şi finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, iar ediţia de anul acesta s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. FILIT 2022 a beneficiat de sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi, Inspectoratului Judeţean Iaşi, MOBEXPERT, Aqua Carpatica, Volvo.
Cuvinte cheie: + interviu, filit 2022, Radu Tuculescu,
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |