Protestele de la sfârşitul săptămânii trecute au scos în stradă un număr semnificativ de manifestanţi la Iaşi. În ciuda faptului că este perioadă de concedii, iar vremea a fost destul de căl­duroasă, mii de ieşeni au ocupat Piaţa Unirii şi au mărşăluit pe străzile centrale ale oraşului de vineri până du­minică.

Manifestându-se mai mult zgo­motos prin sunet de vuvuzele decât prin sloganuri, mesajele protestatarilor au fost, totuşi, destul de clare: demisia guvernului şi a lui Liviu Dragnea. Cele mai multe lozinci au fost împotriva PSD, dar ieşenii nu au uitat nici de mi­nistrul Justiţiei, ieşeanul Tudorel Toa­der, căruia i-au fost adresate destule „dedicaţii“.

Toate protestele s-au desfăşurat paşnic, fără incidente. Spre diferenţă de manifestaţiile precedente, „liderii“ mulţimii au fost de ocazie. În Piaţă au fost şi oameni politici, în special de la PNL şi USR, dar prezenţa lor a fost una discretă.

„Protestăm pentru cei de acasă. Noi nu uităm“

În serile de protest, reporterii „Ziarului de Iaşi“ au întâlnit ieşeni care lucrează acum în ţări precum Marea Britanie, Spania, Italia, Danemarca sau Norvegia. Unii dintre ei ne-au spus că nu au mai fost anterior la proteste, în timp ce alţii au ieşit la manifestaţii în oraşele lor adoptive, la protestele din iarna anului 2017.

Cei mai mulţi dintre protestatari au fost tineri, dar la evenimente au participat ieşeni de toate vârstele, inclusiv pensionari, în timp ce mulţi părinţi au venit cu copiii lor la protest.

„Error. Democracy not found“ („Eroare. Democraţia nu a fost găsită“, n.r.), „Am reuşit în ’89, reuşim şi acum“, „Nu cedăm! Rezistăm“, „Jos la­bele de pe România“, „Nu vrem dictatură comunistă“, „Veorica, welcome to Budapest!“ („Veorica, bine ai venit în Budapesta“ - aluzie la frecventele greşeli ale premierului Viorica Dăn­cilă, n.r.), „Bucureşti #rezistă! Iaşul te susţine! Protestăm până-i schimbăm“, „În democraţie, penalii stau la puş­cărie“ şi „Demisia guvernului trădă­tor!“ au fost câteva dintre mesajele afişate de protestatari pe pancarte.

Cei mai mulţi manifestanţi au fost vineri seară, aproape 10.000 de persoane, conform unor estimări neoficiale ale jandarmilor. De menţionat că jandarmii ieşeni nu mai oferă estimări oficiale de circa şase ani, atunci când, la un miting al PSD, social-democraţii au susţinut că au fost 25.000 de simpatizanţi, dar jandarmii au comunicat doar 8.000 de oameni.

„Am venit să protestez pentru cei de acasă, noi nu am uitat“, ne-a spus Raluca Pancu-Cojoacea, o tânără stabilită în Nor­vegia de circa cinci ani, dar cu gânduri să revină în ţară pentru a-şi deschide o afacere. Un alt tânăr, ce locuieşte în Anglia de doi ani, ne-a precizat că a plecat din ţară fiind săturat de „salariile mizerabile“ în raport cu munca prestată.

„În Anglia, am întâlnit până acum doar angajatori care au respect pentru muncitori, poate am avut no­roc. Aici, munceam la negru, fără acte, fără asigurare, fără nimic“, ne-a spus Marius I., un tânăr ce lucrează în construcţii.

Întrebat de ce protestează, el a răspuns scurt: „Pentru fiul meu. Vreau să crească în ţara lui, nu printre străini“. Cu toate că în Piaţa Unirii au fost şi „diasporeni“, cei mai mulţi dintre participanţii la miting au fost ieşenii care şi-au arătat solidaritatea cu manifestaţia de la Bucureşti.

Proteste trase „la indigo“

Manifestaţiile de la sfârşitul săptă­mânii trecute au fost trase „la indigo“: scandări timp de circa o oră şi jumătate în Piaţa Unirii, marş pe străzile centrale timp de peste o oră, reîntoarcerea în Piaţă în jurul orei 22 şi retragerea spre case în cel mult jumătate de oră.

Marşul a cuprins, ca de obicei, traseul Piaţa Unirii - bd. Ştefan cel Mare - bd. Anastasie Panu - str. Elena Doamna - bd. Independenţei - Piaţa Unirii. De remarcat că, la fiecare protest desfăşurat, numărul de manifestanţi a crescut brusc la pornirea în marş.

Acest lucru s-a întâmplat întrucât protestatarii nu au stat doar în Piaţa Unirii, ci şi pe pietonalul Lăpuşneanu, pe espla­nada din lateralul Hotelului Unirea şi pe bd. Ştefan cel Mare. Protestatarii din fruntea coloanei au informat mereu jandarmii asupra traseului ales, iar forţele de ordine au putut restricţiona circulaţia rutieră în timp util astfel încât să nu există incidente.

În timpul marşurilor, pe străzile tranzitate a fost închis traficul pe sensul de mers al protestatarilor, în timp ce, pe contrasens, mai mereu şoferii claxonau în semn de solidaritate cu aceştia. De asemenea, pe zonele de tranzit, foarte mulţi ieşeni, ce nu participau la pro­test, filmau de pe margine mulţimea şi apoi postau pe reţele sociale clipurile.