”Nu orice nodul este cancer”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Advertorial

”Nu orice nodul este cancer”

GALERIE
dr Roxana Leah
  • dr Roxana Leah
- +

Policlinica Providenţa organizează campania ”Nu orice nodul este cancer”. Adresată femeilor cu vârste între 18 şi 50 de ani, neasigurate, campania îşi propune să ajute la depistarea fribroadenoamelor, noduli de natură beningă la nivelul sânilor. Astfel, în perioada 16 – 31 martie vor fi efectuate ecografii mamare gratuite, în limita locurilor disponibile şi cu programare în prealabil .

Dr. Leah Roxana – Elena, medic specialist Radiologie şi Imagistică Medicală la Policlinica Providenţa, ne oferă în rândurile de mai jos mai multe detalii despre nodulul bening numit fibroadenom, depistarea şi tratarea acestuia.
Descoperirea unui nodul mamar poate fi o experienţă înfricoşătoare, dar nu toţi nodulii sunt de natură malignă (cancer).
Una dintre leziunile benigne cele mai frecvente la nivelul sânului este fibroadenomul. Acesta apare ca urmare a înmulţirii în mod anormal a ţesutului conjunctiv de la nivelul sânului.

    Incidenţă


Fibroadenomul este tipul de nodul solid cel mai des întâlnit la adolescente şi femeile tinere, incidenţa maximă fiind între 25 şi 40 de ani. După 40 de ani incidenţa fibroadenomului scade. Fibroadenomul poate apărea în cazuri foarte rare şi la bărbaţi.

    Etiologie


Cauza apariţiei fibroadenoamelor nu este cunoscută.
Hormonii (estrogenul) pot determina creşterea şi dezvoltarea acestor tumori. Femeile care au luat tratament anticoncepţional înainte de vârsta de 20 de ani prezintă un risc mai mare de apariţie a fibroadenoamelor.
Aproximativ 10% din fibroadenoame dispar în timp.
Aceste tumori pot creşte în special pe durata sarcinii. După menopauză de obicei scad ca şi dimensiuni.

    Aspect clinic

Fibroadenomul se prezintă clinic ca o formaţiune rotundă sau ovalară, bine delimitată şi bine circumscrisă, fermă, mobilă pe planurile profunde şi superficiale, nedureroasă la palpare.
Uneori poate fi sensibilă sau chiar dureroasă în special în perioada premenstruală. Deşi poate fi localizat oriunde în sân cel mai frecvent se localizează în cadranul supero-extern.
În 10 – 15% din cazuri există multiple fibroadenoame în acelaşi sân sau în amândoi.

    Tipuri de fibroadenoame

Cele mai multe fibroadenoame au dimensiuni de 1 – 3 cm şi sunt denumite fibroadenoame simple. Privite la microscop celulele au aspect şi masă uniformă. Prezenţa acestui tip de fibroadenom nu creşte riscul apariţiei cancerului de sân.

O altă categorie de fibroadenoame sunt fibroadenoamele complexe. Acestea sunt de obicei mai mici ca şi dimensiuni faţă de fibroadenoamele simple şi au  tendinţa să apară mai frecvent la persoanele mai în vârstă (vârsta medie – 47 de ani). Privite la microscop acest tip de tumori prezintă şi alte componente cum ar fi chisturi mai mari de 3 mm, calcificări. Potrivit ACS (American Cancer Society) prezenţa fibroadenoamelor complexe creşte uşor riscul apariţiei cancerului de sân.
   
Câteodată fibroadenoamele pot creşte mult în dimensiuni (> 5 cm) şi atunci se numesc fibroadenoame gigant. Ele se întâlnesc de obicei la femeile însărcinate sau care alăptează.
   
Fibroadenomul juvenil este denumirea dată fibroadenomului care apare la adolescente. Acesta reprezintă ~ 0,5 – 2% din totalul fibroadenoamelor, prezintă o creştere rapidă şi poate determina asimetria sânilor. 10 – 25% dintre pacientele cu fibroadenom juvenil au leziuni multiple sau bilaterale.

    Cum se diagnostichează un fibroadenom


1.    Examenul clinic


    Investigaţia unui fibroadenom începe cu examinarea clinică a sânului. Se examinează nodulul mamar şi zona din jurul acestuia pentru a observa dacă există sau nu modificări.
    Importante pentru stabilirea diagnosticului sunt câteva informaţii pe care trebuie să le ofere pacienta: când a apărut nodulul, dacă s-a modificat sau nu forma lui, dacă în timpul menstruaţiei nodulul şi-a modificat mărimea ori dacă au existat sau nu scurgeri mamelonare.

2.    Examenul radiologic

Ecografia mamară este recomandată pacientelor cu vârsta sub 40 de ani pentru evaluarea nodulului descoperit clinic.
Ecografic fibroadenomul se prezintă ca un nodul  rotund sau oval, bine delimitat, cu contur regulat. În ~ 10% din cazuri se pot vizualiza calcificări în interiorul leziunii.
Mamografia – este o investigație cu raze X care ajută la detectarea modificărilor la nivelul sânului.
Țesutul mamar dens la femeile tinere face dificilă interpretarea unei mamografii, de aceea această investigaţie este recomandată femeilor peste 40 de ani.

La mamografie fibroadenomul apare ca o formaţiune cu margini nete, rotundă sau ovală, bine delimitată. La pacientele în postmenopauză, atunci când fibroadenomul involuează pot apărea calcificări în interiorul leziunii pe imaginea mamografică. În unele cazuri întreaga formaţiune este calcificată. Uneori pot fi prezente microcalcificări, ceea ce face dificilă diferenţierea de leziuni maligne.
Pe lângă ecografie şi mamografie mai poate fi necesară efectuarea unui examen IRM.

3.    Examenul de laborator

Biopsia aspirativă cu ac fin – Cu ajutorul unui ac fin, medicul aspiră conţinut din nodulul mamar. Se va recolta o mostră de celule care va fi trimisă la analiză pentru a se verifica dacă nodulul este benign sau malign.

Biopsia – Pentru a fi sigur că este vorba exclusiv de un fibroadenom mamar şi nu de cancer mamar, medicul va recomanda o biopsie. În timpul procedurii se va folosi un ac gros (trocar) sub ghidaj ecografic pentru a extrage o mostră de ţesut din formaţiunea mamară. Biopsia este cea mai sigură modalitate de diagnosticare.

Biopsia se indică atunci când leziunea:
•    a crescut în dimensiuni;
•    nu prezintă toate caracteristicele unui fibroadenom la ecografie;
•    are dimensiuni > 2,5 cm şi nu există examinări anterioare pentru comparaţie.

Tratament

    Deşi nu pun în pericol viaţa, fibroadenoamele pot necesita tratament.
    Decizia îndepărtării chirurgicale a fibroadenomului depide de următoarele:
•    dacă îşi schimbă forma sau dimensiunea;
•    dacă formaţiunea determină asimetria sânilor;
•    dacă este dureroasă;
•    dacă există un istoric familiar de cancer mamar;
•    dacă există suspiciuni la rezultatul biopsiei;
•    gradul de anxietate al pacientei. Astfel, dacă pe femeie o nelinişteşte ideea că nodulul rămâne netratat, fibroadenomul poate fi extirpat pentru a îmbunătăţi starea psihică a acesteia.

Excizia chirurgicală se poate realiza sub anestezie locală sau generală.
Ca şi alternative la excizia chirurgicală există ablaţia cu laser sau crioablaţia.

Dr. Leah Roxana – Elena, medic specialist Radiologie şi Imagistică Medicală la Policlinica Providenţa, poate fi găsită, prin programare prealabilă, la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940 / 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro.








 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Condiţia sincerităţii

Lucian DÎRDALA

Condiţia sincerităţii

Problema este că noi avem alegeri acum, iar campania electorală ar trebui să fie intervalul în care să-i întrebăm pe politicieni cum vor proceda mai încolo. Dacă vrem să ameliorăm funcţionarea sistemului nostru politic, sinceritatea este una dintre condiţiile fundamentale.

Filmuletul zilei

opinii

Memoria Moldovei reloaded (II)

Florin CÎNTIC

Memoria Moldovei reloaded (II)

Dincolo de festivism şi artificii, se cuvine să vedem victoria de la Chişinău a Maiei Sandu printr-o lentilă de Realpolitik, dacă vrem să ne folosească la ceva. Iar arhivele oferă nu numai argumente identitare şi istorice, dar şi sugestii de bună guvernare.

De ce mă ocup cu literatura?

Radu PĂRPĂUȚĂ

De ce mă ocup cu literatura?

Într-un articol pe care l-am publicat cu ani în urmă în „Ziarul de Iaşi” scriam despre profesiunea mea de credinţă ca scriitor. În articolul „Scrisul” vorbeam despre faptul că scrierea literaturii îţi mănâncă toată viaţa. Scrisul şi gândul la scris îţi ocupă tot timpul, te devorează, nu te lasă ziua, îţi omoară nopţile, te chinuie în tren, în taxi, în parc şi vai! la serviciu, peste tot, clipă de clipă, zi de zi. 

Ca-n vis...

Nicolae TURTUREANU

Ca-n vis...

Ieri, o zi în care „m-am simţit”, adică n-am fost aşa nesimţit, ca-n altele. Dar proiectele matinale s-au zburătăcit. Mai întâi, am cedat insistenţelor (de câteva zile) ale „ăstora”, de-a-mi instala un nou program pe computer. La naiba, acum toate-s puse altfel, iar eu umblu ca un elefănţel printre porţelanuri... Şi nu pricep mai nimic. 

pulspulspuls

Unde dai şi unde crapă, după un of exprimat la ceas de seară

Unde dai şi unde crapă, după un of exprimat la ceas de seară

Una scurtă pe azi tot din zona Ţaigherimii, stimaţi participanţi la trafic, dacă tot i-am avut în vizor în ultimele zile pe aceşti băieţi isteţi. 

Caricatura zilei

Licitație

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.