Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

“Penelul pictorului zbura pe spaţiul gol…”

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Glose la recenta personală a lui Carmen Gâtlan

 

Carmen Gâtlan este un nume consacrat în plastica ieşeană. De la o expoziţie la alta, pictoriţa reuşeşte să-şi clarifice opţiunile şi să-şi consolideze viziunea şi filosofia plastică. Tenacitatea ei proverbială este susţinută de o imaginaţie debordantă, care surprinde mereu , atât din unghi cromatic cât şi ideatic. Opţiunea pictoriţei pentru abstract o defineşte din punct de vedere stilistic şi o situează în galeria artiştilor români importanţi ai acestui gen. Deşi abstractul poate să-l invite pe artist spre decorativism, pictoriţa respinge din start tentaţia, prin recursul la preeminenţa ideii şi a rolului său de matrice în geneza operei autentice. În acest punct de inflexiune, pictorul este pândit şi de tentaţia descriptivismului, cu deosebire atunci când ideile sunt preluate din rezervorul inestimabil al reflecţiei poetice şi al metaforei eminesciene. Nu este pentru prima dată când artista se apropie de magma geniului eminescian, dar în recenta personală de la Galeriile Nicolae Tonitza, ea reuşeşte să fixeze o relaţie ideală între culoare, idee şi forma abstractă, proprie artiştilor autentici şi spiritelor elevate.

Eminescianismul are în cultura noastră nu doar o dimensiune literară ori filosofică, dar şi una plastică solidă, întrucât acest creuzet ideatic viu mai poate să genereze căutări artistice generoase. Pictoriţa a început cu un exerciţiu de smerenie, citindu-l pe poet cu o aplicaţie de filolog. Şi nu a mers pe urmele bătătorite de o lungă listă de ilustratori ori de creatori de atmosferă emineciană, preocupaţi de fidelitatea faţă de model, ci de hermeneut al ars poetica eminesciene. Opţiunea artistei este fermă, profundă şi originală. Pictoriţa a ales calea proprie, care într-o materie atât de complexă cum este Eminescu, devine cu atât mai valoroasă şi mai incitantă. De aceea putem spune că Eminescu în viziunea plastică a lui Carmen Gâtlan este un “nou Eminescu”, despre care exegeţii vor trebui să ţină cont în viitor.

Şi pentru că veni vorba despre critica plastică, nu pot să nu remarc faptul că un artist de forţa şi modernitatea lui Carmen Gâtlan nu este susţinut pe măsura talentului ei de excepţie. Selecţia de tablouri reunite sub genericul Pictură şi literatură. Mihai Eminescu merită un plus de atenţie din partea criticilor de artă, a esteticienilor ori a comentatorilor fenomenului cultural. De altminteri, cu unele excepţii, nu poţi să nu remarc faptul că pictura ieşeană este adesea subevaluată, iar aceasta nu atât din cauza artiştilor plastici, cât mai ales a criticilor de specialitate, care mărturisesc un exces de prudenţă, care vine la pachet cu o lipsă de curaj în promovarea pictorilor autentici. Filiala locală a UAP este a doua ca mărime din ţară, însă din păcate opera plasticienilor ieşeni este insuficient promovată. Iar cum bine ştim, o şcoală artistică se susţine atât prin creatori cât şi prin hermeneuţi. Este implicit o sugestie pentru Carmen Gâtlan, de a expune mai mult în afara cercului ieşean. A mai făcut-o în câteva rânduri, însă creaţia ei merită promovată asiduu şi înafara spaţiului cultural românesc. Am în vedere reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate, care ar trebui să îşi facă un titlu de mândrie şi de profesionalism în susţinerea artiştilor autentici.

La prima vedere, pictura lui Carmen Gâtlan este aceea a unui artist spaţial, de ample şi adesea dramatice viziuni şi trăiri. Optând pentru ideile fundamentale din magnificul poem eminescian Memento mori, pictoriţa a dat viaţă acordului intim dintre impetuozitatea ei artistică şi dramatismul viziunii romantice eminesciene asupra lumii ca vanitas vanitatum. Nu se putea o alegere mai potrivită şi un dialog mai subtil între poet şi pictoriţă, între vers şi penel, ca expresie a unei confinii spirituale profunde. Tablouri precum Babilon, Ale piramidei visuri…, Toată Grecia măreaţă etc fixează cugetarea tragică eminesciană într-o desfăşurare plastică de o expresivitate unică. Şi lui Eminescu i-ar plăcea să le privească şi să constate că geniul lui invită la reflecţie, nu la epigonism. În tablourile ample, precum Porni Luceafărul ori Sara pe deal, Carmen Gâtlan se plasează pe tărâmul ei privilegiat, acela al irumperii către infinitul eminescian. În primul, pictoriţa redă în acorduri beethoveniene muzica aştrilor, în vreme ce în cel de-al doilea, surprinde prin viziunea coloristică sobră şi de o rafinată complexitate, fiorul liric eminescian. Nimic nu e contrafăcut în pictura ei şi nimic nu e caduc. Şi asta întrucât pictoriţa este onestă până la capăt, cu sine, cu Eminescu şi cu publicul.

Liniiile izbucnesc impetuos, în vreme ce culorile explodează, se întretaie ori şerpuiesc năvalnic. E asemenea unei simfonii a sferelor, care îl fascina cândva pe marele Kandinsky. E un cer cosmic redat cu o gravitate plastică remarcabilă, care năzuieşte către lumea aştrilor în tablourile recente ale pictoriţei, dar şi o stăruinţă tenace de a-l citi pe Eminescu în fondul lui ideatic profund. E o întâlnire romantică între cugetul eminescian şi cel al artistei, un fel special de a reda tumultul în forme geometrizante. Formele pentru care a optat pictoriţa traduc mişcarea, elanul ori neliniştea eminesciene, aşa cum nimeni nu a mai făcut-o până la ea. Culorile sunt ferme şi solemne, elegante şi somptuoase, vibrante şi dramatice, însă niciodată patetice. Pictoriţa orchestrează formele şi culorile cu o rigoare de maestru, pentru a susţine viziunea eminesciană asupra civilizaţiei, reuşind să identifice tumultul dramatic al cugetului eminescian. Iar această selecţie de tablouri expuse recent cred că o consacră pe Carmen Gâtlan ca unul dintre artiştii reprezentativi ai şcolii ieşene de pictură.

Însă capodopera incontestabilă este tabloul-poem Cezara. Pictoriţa face o incizie în ţesutul complicat al celebrei nuvele romantice, pentru a descoperi - ce altceva? – decât picturalitatea de dincolo de aparenţe, cea din structura intimă, poematică a prozei eminesciene. “Penelul pictorului zbura pe spaţiul gol (…) pe care schiţă două lungi şi strălucite aripi negre (…)”. Într-o orchestraţie de mare forţă expresivă, negrul de fundal, verdele şi roşul se întretaie şi se combină într-o geometrie de o eleganţă desăvârşită. Iar atunci când ideea şi culoarea devin organice, ori când forma sublimează cugetul, reuşind să îi pătrundă esenţa, e un semn cert că artistul a ajuns la vârsta maturităţii creaţiei.

Geometria riguroasă a compoziţiilor lui Carmen Gâtlan este înzestrată cu o profundă forţă emotivă, ceea ce, trebuie să o spunem apăsat, este proprie doar artiştilor autentici.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri