Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Glose la recenta personală a lui Carmen Gâtlan
Carmen Gâtlan este un nume consacrat în plastica ieşeană. De la o expoziţie la alta, pictoriţa reuşeşte să-şi clarifice opţiunile şi să-şi consolideze viziunea şi filosofia plastică. Tenacitatea ei proverbială este susţinută de o imaginaţie debordantă, care surprinde mereu , atât din unghi cromatic cât şi ideatic. Opţiunea pictoriţei pentru abstract o defineşte din punct de vedere stilistic şi o situează în galeria artiştilor români importanţi ai acestui gen. Deşi abstractul poate să-l invite pe artist spre decorativism, pictoriţa respinge din start tentaţia, prin recursul la preeminenţa ideii şi a rolului său de matrice în geneza operei autentice. În acest punct de inflexiune, pictorul este pândit şi de tentaţia descriptivismului, cu deosebire atunci când ideile sunt preluate din rezervorul inestimabil al reflecţiei poetice şi al metaforei eminesciene. Nu este pentru prima dată când artista se apropie de magma geniului eminescian, dar în recenta personală de la Galeriile Nicolae Tonitza, ea reuşeşte să fixeze o relaţie ideală între culoare, idee şi forma abstractă, proprie artiştilor autentici şi spiritelor elevate.
Eminescianismul are în cultura noastră nu doar o dimensiune literară ori filosofică, dar şi una plastică solidă, întrucât acest creuzet ideatic viu mai poate să genereze căutări artistice generoase. Pictoriţa a început cu un exerciţiu de smerenie, citindu-l pe poet cu o aplicaţie de filolog. Şi nu a mers pe urmele bătătorite de o lungă listă de ilustratori ori de creatori de atmosferă emineciană, preocupaţi de fidelitatea faţă de model, ci de hermeneut al ars poetica eminesciene. Opţiunea artistei este fermă, profundă şi originală. Pictoriţa a ales calea proprie, care într-o materie atât de complexă cum este Eminescu, devine cu atât mai valoroasă şi mai incitantă. De aceea putem spune că Eminescu în viziunea plastică a lui Carmen Gâtlan este un “nou Eminescu”, despre care exegeţii vor trebui să ţină cont în viitor.
Şi pentru că veni vorba despre critica plastică, nu pot să nu remarc faptul că un artist de forţa şi modernitatea lui Carmen Gâtlan nu este susţinut pe măsura talentului ei de excepţie. Selecţia de tablouri reunite sub genericul Pictură şi literatură. Mihai Eminescu merită un plus de atenţie din partea criticilor de artă, a esteticienilor ori a comentatorilor fenomenului cultural. De altminteri, cu unele excepţii, nu poţi să nu remarc faptul că pictura ieşeană este adesea subevaluată, iar aceasta nu atât din cauza artiştilor plastici, cât mai ales a criticilor de specialitate, care mărturisesc un exces de prudenţă, care vine la pachet cu o lipsă de curaj în promovarea pictorilor autentici. Filiala locală a UAP este a doua ca mărime din ţară, însă din păcate opera plasticienilor ieşeni este insuficient promovată. Iar cum bine ştim, o şcoală artistică se susţine atât prin creatori cât şi prin hermeneuţi. Este implicit o sugestie pentru Carmen Gâtlan, de a expune mai mult în afara cercului ieşean. A mai făcut-o în câteva rânduri, însă creaţia ei merită promovată asiduu şi înafara spaţiului cultural românesc. Am în vedere reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate, care ar trebui să îşi facă un titlu de mândrie şi de profesionalism în susţinerea artiştilor autentici.
La prima vedere, pictura lui Carmen Gâtlan este aceea a unui artist spaţial, de ample şi adesea dramatice viziuni şi trăiri. Optând pentru ideile fundamentale din magnificul poem eminescian Memento mori, pictoriţa a dat viaţă acordului intim dintre impetuozitatea ei artistică şi dramatismul viziunii romantice eminesciene asupra lumii ca vanitas vanitatum. Nu se putea o alegere mai potrivită şi un dialog mai subtil între poet şi pictoriţă, între vers şi penel, ca expresie a unei confinii spirituale profunde. Tablouri precum Babilon, Ale piramidei visuri…, Toată Grecia măreaţă etc fixează cugetarea tragică eminesciană într-o desfăşurare plastică de o expresivitate unică. Şi lui Eminescu i-ar plăcea să le privească şi să constate că geniul lui invită la reflecţie, nu la epigonism. În tablourile ample, precum Porni Luceafărul ori Sara pe deal, Carmen Gâtlan se plasează pe tărâmul ei privilegiat, acela al irumperii către infinitul eminescian. În primul, pictoriţa redă în acorduri beethoveniene muzica aştrilor, în vreme ce în cel de-al doilea, surprinde prin viziunea coloristică sobră şi de o rafinată complexitate, fiorul liric eminescian. Nimic nu e contrafăcut în pictura ei şi nimic nu e caduc. Şi asta întrucât pictoriţa este onestă până la capăt, cu sine, cu Eminescu şi cu publicul.
Liniiile izbucnesc impetuos, în vreme ce culorile explodează, se întretaie ori şerpuiesc năvalnic. E asemenea unei simfonii a sferelor, care îl fascina cândva pe marele Kandinsky. E un cer cosmic redat cu o gravitate plastică remarcabilă, care năzuieşte către lumea aştrilor în tablourile recente ale pictoriţei, dar şi o stăruinţă tenace de a-l citi pe Eminescu în fondul lui ideatic profund. E o întâlnire romantică între cugetul eminescian şi cel al artistei, un fel special de a reda tumultul în forme geometrizante. Formele pentru care a optat pictoriţa traduc mişcarea, elanul ori neliniştea eminesciene, aşa cum nimeni nu a mai făcut-o până la ea. Culorile sunt ferme şi solemne, elegante şi somptuoase, vibrante şi dramatice, însă niciodată patetice. Pictoriţa orchestrează formele şi culorile cu o rigoare de maestru, pentru a susţine viziunea eminesciană asupra civilizaţiei, reuşind să identifice tumultul dramatic al cugetului eminescian. Iar această selecţie de tablouri expuse recent cred că o consacră pe Carmen Gâtlan ca unul dintre artiştii reprezentativi ai şcolii ieşene de pictură.
Însă capodopera incontestabilă este tabloul-poem Cezara. Pictoriţa face o incizie în ţesutul complicat al celebrei nuvele romantice, pentru a descoperi - ce altceva? – decât picturalitatea de dincolo de aparenţe, cea din structura intimă, poematică a prozei eminesciene. “Penelul pictorului zbura pe spaţiul gol (…) pe care schiţă două lungi şi strălucite aripi negre (…)”. Într-o orchestraţie de mare forţă expresivă, negrul de fundal, verdele şi roşul se întretaie şi se combină într-o geometrie de o eleganţă desăvârşită. Iar atunci când ideea şi culoarea devin organice, ori când forma sublimează cugetul, reuşind să îi pătrundă esenţa, e un semn cert că artistul a ajuns la vârsta maturităţii creaţiei.
Geometria riguroasă a compoziţiilor lui Carmen Gâtlan este înzestrată cu o profundă forţă emotivă, ceea ce, trebuie să o spunem apăsat, este proprie doar artiştilor autentici.
Mihai Dorin este istoric şi publicist
Cuvinte cheie: + expoziţie, pictură, literatură, Mihai Eminescu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |