„Presa a devenit o fabrica de fabulatii“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

„Presa a devenit o fabrica de fabulatii“

Vintila Mihailescu si-a lansat volumul Scutecele natiunii si hainele imparatului. Note de antropologie publica

GALERIE
vintila mihailescu
  • vintila mihailescu
- +

Lui Vintila Mihailescu nu-i plac jurnalistii. Nu-i plac pentru ca pun intrebari idioate. Nu-i plac deoarece ii considera vinovati de crearea unei Romanii care nu exista, care e mincinoasa. Si Vintila Mihailescu a admis asta la finalul unei lansari care pe mine, ca jurnalist, m-a convins sa cumpar ultima sa carte.

Scutecele natiunii si hainele imparatului. Note de antropologie publica a fost lansata la Clubul Taranului din Bucuresti in fata unui public neasteptat de numeros. „Eu nu am avut in viata mea o sala atit de plina la o lansare de carte. Nu mai scriu nici o carte, in conditiile astea“, a remarcat si ironizat sociologul Dumitru Sandu. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, profesori universitari, doctoranzi si jurnalisti pasionati de antropologie au venit la Muzeul Taranului Roman, marti, 2 aprilie, pentru lansarea ultimului volum scris de Vintila Mihailescu.

Frica de curent, o boala nationala

„Domnul Mihailescu are o schema, un model de compozitie a eseurilor sale din carte, seamana foarte mult cu un eseist francez din secolul al XVI-lea, Michel de Montaigne. Vintila Mihailescu procedeaza la fel cum a facut acest mare inaintas, care, pentru ca avea, de asemenea, o cultura impresionanta, se juca intre palierul experientei personale si bibliografia imensa“, a deschis lansarea-dezbatere Serban Anghelescu, cel care a fost si moderatorul evenimentului. „De exemplu, in eseul «Scutecele natiunii», domnul profesor se mira de o boala nationala, frica de curent. Ca sa o explice, pleaca de la o experienta personala si ajunge, prin bibliografie, la faptul ca aceasta frica vine din superprotectia pe care o indura un nou-nascut in Romania, superstringerea in scutece. Asta e schema lui Vintila Mihailescu: pleaca de la un fapt trait personal si ajunge, prin bibliografie, la explicatii erudite“, a punctat etnologul.

Pe de alta parte, sociologul Dumitru Sandu a remarcat ca volumului ii lipseste ceva. „Cartea lui Vintila Mihailescu are o singura lipsa, sper ca la editia a doua sa se faca modificarea pe care o propun, banuiesc ca editura e peste tot si aude: ii lipseste un glosar. De exemplu, incep sa ma intreb dupa doua capitole ce are profesorul Mihailescu cu jurnalistii? Sint interlocutorii dumneavoastra preferati pentru starile sociale care nu va plac, pentru dialogurile care nu va plac, pentru intrebari legate de explicarea prin mentalitatea romanilor“, a aratat Dumitru Sandu, care a fost si cel care a smuls de la Vintila Mihailescu declaratiile nu tocmai pozitive despre jurnalisti.

Sociologul si-a exprimat si admiratia pentru o latura extraprofesionala a colegului sau. „Nu inteleg de unde va luati exemplele? Ca traiesc si eu in societatea asta, dar nu mi se intimpla atitea lucruri.“

Recursul la mentalitate este o lene spirituala

Societatea asta a fost un alt punct al discutiei despre unul dintre subiectele volumului Scutecele natiunii si hainele imparatului. Note de antropologie publica: mentalitatea romanului. „Eu sint dintre cei care stiu ca explicarea prin mentalitati este dovada de lene intelectuala. Dar de unde vine frecventa foarte mare din media, din discutiile de la cafenea de a explica ceea ce se intimpla prin «asa e romanul», prin gene culturale? Sint niste articole superbe in carte ce explica asta. Una dintre explicatiile mele se refera la faptul ca romanul este centrat pe efortul intelectual minim si o tentatie de a scapa de orice explicatie. Daca pui stampila negativa pe orice inseamna explicare de mentalitate, este o eroare, un sociolog, un antropolog nu poate sa faca asa ceva. Daca explic simplist «asa e romanul», vreau sa scap de o tensiune intelectuala pe care o am“, a mai spus Dumitru Sandu.

Vintila Mihailescu a fost de acord: „Sint total de acord ca recursul la mentalitate este o lene spirituala, este un joc periculos, caci ne absolva de orice responsabilitate, asta e, nu mai e nevoie sa cautam solutii. Doar ca asta e pus intr-o fantasma si nu o realitate“.

Cromozomul imbirligat si vinovat

Si totusi, ce are autorul cu ziaristii? „Ma obsedeaza jurnalistul, uneori ma enerveaza in momentul in care imi pune intrebari de genul: «Credeti ca asta este in genomul romanului?». Da, cromozomul imbirligat si cret al romanului le explica pe toate. Obsesia mea fata de jurnalisti se explica si prin faptul ca media a devenit aceasta fabrica de fabulatii, de mitologii care inlocuiesc realitatea, o uzina care construieste o realitate fantasmata, de doi bani, la care ne referim cu totii si in care incepem sa traim cu totii. Daca o societate intreaga incepe sa creada intr-o fabulatie, sociologic vorbind, acea fabulatie devine realitate sociala. Or, chestia asta a mea nu e doar umorala, ci are legatura cu modul in care media ajunge sa construiasca realitati in care incepem sa ne mutam“, a explicat antropologul. (R. Chiruta)

-----

Constiinta incarcata a modernitatii imperialist-colonialiste

Bogdan Ghiu a vorbit, la rindul sau, despre cartea lui Vintila Mihailescu: „In conditiile in care discursurile intelectuale s-au lasat infiltrate de politic, ajungind sa fie mai mult ventrilocii decit gindire proprie, este bine ca intervine un antropolog al carui merit este de a obiectiva pozitiv. Antropologia este singura, poate, dintre disciplinele umaniste care a parcurs aproape tot cercul, acela de la constiinta incarcata de a fi facut modernitatea imperialist-colonialista, de a fi fost versantul cinic al stiintelor sociale, care creeaza fictiuni conceptuale, fiind acum constiinta cea mai lucida si mai relativista despre fictiunile conceptuale care ne joaca, falsele naturalitati si continuele naturalizari politico-mental-conceptuale. Exista exercitarea publica a unei stiinte sociale in conditiile in care puterea se bazeaza pe fictiuni conceptuale provenite tot din stiintele sociale, instrumentalizate ideologic“.

------

„Consider ca antropologul e un scriitor ratat, care incearca sa supracompenseze cu ce poate, cu informatii de teren. Dar daca ar avea talent la scris, ar renunta a doua zi la antropologie. Dar partea de naratiune, de stil e importanta in toate stiintele sociale, e important sa stii sa te adresezi publicului. Cu conditia sa nu se ia antropologia drept roman, si nici romanul sa nu creada ca face etnografie“ – Vintila Mihailescu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Urâţii învinşi

Cătălin ONOFREI

Urâţii învinşi

USR-PLUS a început deja să-şi piardă termenul de valabilitate şi poate că o perioadă de opoziţie, în care să demareze un amplu proces de deratizare a partidului, ar fi cel mai util lucru pentru viitor.  

Filmuletul zilei

opinii

Fanatici

Briscan ZARA

Fanatici

Nu este ieşire din această situaţie. Iubirea şi ura se hrănesc una din alta ca un şarpe care îşi înghite coada. Am intrat într-o carusel care ne ţine pe toţi ameţiţi şi care deja funcţionează din inerţie. Cine este, printr-un noroc, o întâmplare fericită, aruncat afară şi se trezeşte ca după o beţie are o singură regulă: fără iubire, fără ură şi fiecare pentru el!

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Ciprian IFTIMOAEI

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

La ceasul adevărului

Mihai DORIN

La ceasul adevărului

La debutul competiţiei interne i-am suspectat pe liderii PNL de existenţa unui pact secret de promovare a imaginii unui partid democrat, promotor neinhibat al competiţiei şi demn de încredere. Reformele pomise nu mai veneau (şi nici nu vor veni), guvernarea era în impas, iar coaliţia tot mai clar boicotată de liderii liberali şi de lupii tineri, care nu puteau admite cedarea unor ministere bănoase de către fostul premier Orban, în favoarea USR PLUS. 

pulspulspuls

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Iată, stimaţi telespectatori, userişti au ba, că am aflat în sfârşit care să fie motivul răzgândirii privind demisia în cazul conţilierului local Iulian Huşanu, cel prins de colegii noştri cu “raţa-n gură”, la contracte cu statul! 

Caricatura zilei

George, prietenul paharului

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.