A reînceput activitatea în instanțe, după 58 de zile de grevă ilegală. Cum a fost afectat mersul Justiției la Iași? „Dosare din 2023 primesc termene în aprilie 2026”

Decizia vine la scurt timp după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care modifica sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați, motivul principal al grevei declanșate la sfârșitul lunii august.

În comunicatul transmis de Tribunalul Iași se precizează că reluarea activității se face „sub condiția de a nu se relua proiectele sau inițiativele legislative în varianta de fond” a legii respinse de CCR, ceea ce arată că tensiunile din interiorul sistemului nu au dispărut complet.

„Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Iași a hotărât suspendarea formei de protest adoptate prin Hotărârea nr. 3 din 26 august 2025 și reluarea activității de judecată în toate cauzele, începând cu data de 22 octombrie 2025”, se arată în documentul semnat de judecătorul Gabriela Adriana Rotundu, purtătorul de cuvânt al instanței.

O decizie similară a fost adoptată și de Curtea de Apel Iași, care a transmis că magistrații își reiau activitatea „în toate cauzele”, urmând însă „să urmărească procesul legislativ în ceea ce privește statutul profesiei de judecător”. Pentru a ușura procesul de revenire la normal, instanța a pus la dispoziția justițiabililor și avocaților un formular electronic de preschimbare a termenelor amânate în perioada protestului, disponibil pe site-ul instituției.

Câteva sute bune de dosare au fost suspendate

„Sunt șapte-opt sute de dosare care au fost suspendate sau urmează să primească termene, e un aflux de dosare. Ca să fluidizăm activitatea, pe site-ul nostru www.ca-iasi.ro e disponibil un program, un formular electronic pentru preschimbarea termenelor de judecată. Pentru că la avocați există altfel riscul de a fixa termene în mai multe dosare sau la mai multe instanțe în același timp. Dosarele care nu au primit termen în perioada protestului vor fi distribuite în funcție de vechime și în funcție de încărcătură”, a explicat pentru Ziarul de Iași președinta Curții de Apel Iași, judecător Diana Micu Cheptene.

Judecător Diana Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași

În timp ce magistrații se întorc la muncă, dar anunță deja clar că ar putea relua protestele, avocații încep să-și pregătească febril programul de lucru, bucuroși că își pot ajuta din nou clienții. În general, pe perioada protestelor au fost accepate în inastanțele de judecată doar dosarele urgente, adică cele cu persoane arestate preventiv sau la domiciliu, măsurile preventive (arest, control judiciar), cauzele cu minori și alte situații care necesită o soluționare imediată, în materie penală. Iar cauzele civile considerate urgențe au fost ordonanțele președințiale (care vizează măsuri temporare și urgente), ordinele de protecție în caz de violență domestică, punerile sub interdicție și alte cereri care nu suportau amânare.

Pe de altă parte, cauze precum procese de divorț și partaj (dacă nu implicau măsuri urgente precum ordine de protecție), litigiile civile (imobiliare, contractuale, comerciale), dosare penale fără măsuri preventive în curs sau contestații contravenționale au fost considerate non-urgente.

 „A fost o perioadă extrem de grea. Și noi avem nevoie de judecători să rezolve cu celeritate dosarele, și clienții vor să primească soluțiile mai repede, și noi vrem să muncim. Eu țopăiam ca un copil în prima zi de școală de bucurie că ne întoarcem la muncă”, a mărturisit decanul Baroului de avocați Iași, Oana Neda.

Avocat: „Dosare înregistrate în 2023 primesc termene abia în aprilie 2026”

Cum a afectat greva magistraților activitatea avocaților o spune și avocatul Marius Brănici, consilier al aceluiași Barou:

„Astăzi, am constatat personal că dosare înregistrate în 2023 sau 2024 primesc termene abia în luna aprilie 2026. O asemenea întârziere afectează grav predictibilitatea procesului, făcând imposibilă o estimare realistă a duratei și a finalității unei cauze. Într-un sistem care ar trebui să ofere stabilitate și încredere, această lipsă de previzibilitate subminează tocmai ideea de justiție eficientă.”

Avocat Marius Brănici, consilier Baroul Iași

În plus, a adăugat Brănici, „în calitatea mea de fost director al Serviciului de Asistență Judiciară (S.A.J.), am constatat direct impactul asupra avocaților care asigură apărarea din oficiu. Numărul cauzelor în care aceștia au fost desemnați a scăzut semnificativ, întrucât, pe perioada protestului, instanțele au soluționat aproape exclusiv ordine de protecție. Această reducere a activității a generat, în mod firesc, nemulțumiri și frustrări, mai ales în rândul avocaților tineri, pentru care aceste cauze reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și o formă de formare profesională constantă”.

Ce urmează?

„Din punctul de vedere al instanțelor, reluarea muncii înseamnă că ne ducem în dosare care aveau termene deja stabilite și intrăm în ritmul normal cu acele dosare. Judecătoria Iași și Curtea de Apel Iași au dispus suspendarea dosarelor, Tribunalul Iași a continuat să acorde termene. Ceea ce înseamna că la primele doua instanțe va urma stabilirea termenelor de judecată pentru dosarele noi. Dacă instanțele se grăbesc să finalizeze dosarele aflate la limita prescripției, e posibil să se aglomereze termenele și în agenda noastră”, a mai spus șefa Baroului Iași.

Chiar dacă instanțele își redeschid complet ușile, perioada celor 58 de zile de protest a lăsat urme vizibile: un calendar aglomerat de ședințe, dosare decalate și un climat de incertitudine în rândul personalului auxiliar. În același timp, tensiunile privind statutul judecătorului și viitorul pensiilor de serviciu rămân subiecte sensibile, mai ales că Guvernul nu a renunțat la obiectivele asumate în fața Comisiei Europene.

Cum a început greva magistraților

Protestul magistraților din întreaga țară a început pe 26 august 2025, când mai multe adunări generale ale judecătorilor, inclusiv cea de la Tribunalul Iași, au decis suspendarea ședințelor de judecată în semn de nemulțumire față de proiectul de reformă a pensiilor de serviciu. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, iar timp de aproape două luni instanțele au funcționat doar pentru cauzele urgente — arestări preventive, ordine de protecție, ordonanțe președințiale și alte dosare care nu suportau amânare.

În spatele acestei forme de protest s-au aflat două motive principale. Pe de o parte, magistrații au cerut retragerea proiectului de lege care modifica sistemul pensiilor de serviciu, considerând că actul normativ afectează grav statutul judecătorului și principiul independenței justiției. Pe de altă parte, au denunțat campaniile publice „agresive” la adresa corpului magistraților, pe care le-au interpretat drept încercări de decredibilizare a autorității judecătorești.

Decizia de a restrânge activitatea a fost una fără precedent ca durată în ultimii ani. De la sfârșitul lunii august, majoritatea proceselor civile și penale au fost amânate, ceea ce a generat frustrări atât în rândul justițiabililor, cât și al avocaților, care s-au confruntat cu întârzieri semnificative în derularea dosarelor.

Legea contestată și reforma pensiilor speciale

Proiectul de lege care a declanșat greva, promovat de Guvern în vara acestui an, prevedea creșterea vechimii minime pentru pensionarea magistraților de la 25 la 35 de ani și reducerea pensiei de serviciu de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. De asemenea, actul introducea o perioadă de tranziție de zece ani, la finalul căreia vârsta de pensionare ar fi urmat să fie de 65 de ani.

Executivul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru adoptarea legii, motivând urgența reformei prin obligațiile asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. În replică, magistrații au acuzat lipsa consultării reale a Consiliului Superior al Magistraturii și au invocat încălcarea principiilor independenței sistemului judiciar.

Curtea Constituțională a tranșat conflictul instituțional la începutul lunii octombrie, declarând legea neconstituțională cu o majoritate de cinci voturi din nouă. Decizia nu a vizat conținutul reformei, ci procedura de adoptare: Guvernul nu a așteptat cele 30 de zile necesare pentru obținerea avizului CSM, ci a solicitat doar un punct de vedere al instituției.

Publicitate și alte recomandări video