anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Interviu

„România oamenilor buni” - interviu cu Ramona Ioana Bruynseels

GALERIE
WhatsApp Image 2019-08-20 at 23.30.49
  • WhatsApp Image 2019-08-20 at 23.30.49
- +

Alegerile prezidențiale de anul acesta nu seamănă cu nimic din ceea ce am văzut până acum. Analiști respectabili susțin că există unul, poate doi favoriți cerți; alți analiști, la fel de respectabili, afirmă că, dimpotrivă, nu există niciun favorit și orice este perfect posibil. Ca întotdeauna, cei care vor decide vor fi românii.

O voce care nu mai poate fi ignorată, în această perioadă de febrilă pre-campanie electorală este cea a candidatei umaniste Ramona Ioana Bruynseels. Educată, la Harvard, cu o solidă experiență dobândită atât în lumea marilor afaceri internaționale, dar și din postura de consilier de stat neangajat politic, în Guvernul României, doamna Bruynseels aduce un tip de discurs cu care, trebuie să admitem, nu mai suntem obișnuiți în politica noastră. Calmul, echilibrul pozițiilor exprimate de domnia sa până acum, capacitatea de a enunța judecăți critice fără a recurge la inutile atacuri la persoană au făcut remarcate luările sale de poziție.

I-am solicitat un scurt interviu, prilejuit de vizita sa la Iași, iar solicitarea noastră a fost acceptată cu multă căldură.

Reporter: Cu ce ocazie la Iași?

Ramona Ioana Bruynseels: Mi-am propus ca prima etapă a campaniei mele să fiu una în care îi ascult pe români. Am călătorit și voi continua să călătoresc pretutindeni prin țară pentru că este foarte important să aflu ce așteaptă românii, care sunt nevoile și năzuințele lor. Politica, așa cum văd eu lucrurile, nu înseamnă doar discursuri, lozinci și interminabile polemici, politica trebuie să propună proiecte.

Oamenii se confruntă, zi de zi, cu greutăți de tot felul, cu un stat greoi, ineficient, cu instituții ale statului politizate până dincolo de limita suportabilului. Sărăcia care îi umilește pe unii dintre semenii noștri – iar asta este o problemă reală – nu este o fatalitate, nu putem admite că statul nu are nicio responsabilitate și nu poate face nimic în această privință. Iată, deci, de ce merg printre oameni și de ce azi mă aflu la Iași, unul dintre cele mai frumoase orașe ale României. Pentru că, repet, e viziunea mea, politica trebuie făcută împreună cu oamenii, în folosul lor, nu din coloana de mașini cu girofaruri.

Rep.: Poate schimba Președintele ceva? Nu este îngrădit de prevederile constituționale?

RIB: Categoric poate face multe! Dacă își dorește! Mă tem că rolul de mediator al președintelui nu a fost corect înțeles. Calitatea sa de mediator între stat și cetățeni, dar și între diversele instituții ale statului, este una activă, implicată – asta dacă Președintele decide să și-o asume. Rolul de mediator nu înseamnă că președintele e un fel de înțelept al satului care stă să-i împace pe unii cu alții. Președintele poate refuza promulgarea unei legi! Acesta e un rol activ. Președintele poate iniția consultări, poate formula obiecțiuni și propune soluții pentru opera legislativă. Președintele poate participa la ședințele de Guvern și atunci când participă le conduce.

Pe scurt, putem avea un președinte care să fie cel mai privilegiat dintre români sau un președinte care să fie cel dintâi cetățean. Cred că cea de a doua soluție este cea dorită de către români și este și cea în care cred. Un președinte activ, care muncește fără odihnă poate schimba ceva. Un președinte care e într-un permanent repaos, din care iese, rar, doar pentru a mormăi ceva greu inteligibil nu are cum și nu va schimba nimic.

Rep.: Ne poate aduce un astfel de președinte o autostradă care să ne lege de restul României ?

RIB: Așteptam întrebarea aceasta. Mi-a fost pusă pretutindeni prin Moldova. Și este expresia unei preocupări legitime, a unei nevoi autentice. În această privință răspunsul meu e foarte tranșant: da, președintele poate mobiliza Guvernul, Ministerul Transporturilor, poate crea acea presiune pozitivă care să miște lucrurile. Președintele poate aproba Legea Bugetului de stat cu condiția ca un procent din PIB sa fie alocat construcției de autostrazi.

De autostrăzi, de o infrastructură modernă de transport e nevoie în toată țara. E nevoie de o rețea feroviară modernă, care să ne permită să străbatem drumul de la Iași la București în cel mult trei ore. Moldova are un uriaș potențial turistic, dar pentru ca acesta să fie corespunzător valorificat avem nevoie de conectarea la o rețea de transport modernă și eficientă. Lucrul acesta ar încuraja și viitoarele investiții, ar modifica în mod dramatic economia locală, așa că voi susține orice proiect care ne poate apropia de acest obiectiv.

Rep.: Cu cine am putea construi un astfel de proiect uriaș de infrastructură, acum când atâția români sunt plecați din țară?

RIB: La Galați am stat de vorbă cu o doamnă în vârstă, o femeie remarcabilă, de o rară bunătate și căldură. Cu lacrimi în ochi îmi spunea că așteaptă ca, atunci când voi deveni președinte, să îi aduc copiii înapoi în țară. Toți cei cinci copii ai săi erau plecați la muncă, în străinătate.

Zilele trecute am vorbit cu doi tineri studenți. Deștepți, inimoși, dar lipsiți de speranță. Îmi spuneau că după absolvire și-ar dori să plece în străinătate pentru că aici nu e nevoie de tineri ingineri.

Acestea sunt două enunțuri ale aceleiași probleme. Lipsa de orizont, lipsa de speranță, nevoile îi alungă pe mulți dintre cei de care e tot mai mare nevoie aici. Asta trebuie schimbat! România trebuie să fie singurul acasă imaginabil pentru orice român, locul unde își poate împlini vocația, locul unde își poate construi o carieră și se poate bucura de prosperitatea pe care o merită. Iar noi avem datoria de a face toate aceste lucruri posibile.

Rep.: Cum?

RIB: Acel mare proiect de infrastructură despre care vorbeam mai devreme poate fi un început. Un astfel de proiect creează locuri de muncă, stimulează economia prin efectele sale. Furnizori români vor avea de lucru, companii românești vor fi implicate și vor genera locuri de muncă, la rândul lor. Apoi, odată finalizat, infrastructura astfel creată va stimula turismul și va fi un factor care poate atrage investitori importanți, ceea ce, din nou, va genera locuri de muncă bine plătite, va dezvolta economia locală.

Dar nu e suficient. Diplomația economică e o dimensiune esențială a unui viitor proiect de dezvoltare. Misiunile economice de pe lângă ambasadele noastre, reprezentanții Guvernului și Președintele pot și trebuie să fie mult mai activi când vine vorba de conectarea României la marea economie globală. Putem atrage investiții importante, putem valorifica mai inteligent resursele noastre.

Mințile, brațele și sufletele românilor pot construi lucruri uimitoare dacă reușim să renunțăm la dezbinare și ne propunem să muncim uniți de același țel.

Președintele poate face mult. Trebuie să înțeleagă, să vrea și să-i pese. Suntem un popor înzestrat, cu o istorie remarcabilă, cu minți de excepție și cu oameni harnici. Dar de prea multă vreme ne-am lăsat dezbinați de încleștări politice care nu sunt ale noastre și nu ne folosesc.

Este nevoie de o schimbare. Și primul lucru care trebuie făcut este să scăpăm de această păcătoasă dezbinare care macină sufletul profund al acestui popor. Trebuie să renunțăm la resentimente iraționale și să redevenim acea țară a oamenilor buni, care este România eternă. Este atât de simplu să facem asta. Trebuie doar ca cineva să înceapă de undeva. Apoi nimic nu ne va fi imposibil.

Rep.: Un mesaj de unitate este, cu siguranță, mai necesar ca niciodată. Nu veți avea, totuși, nevoie de „guvernul dumneavoastră” pentru a schimba ceva? Așa ni s-a spus, până acum, că se poate face ceva, dacă președintele are guvernul său.

RIB: Îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar nu am să mă feresc de cuvinte. Aceasta este o abordare primitivă, care descrie o totală lipsă de înțelegere a mecanismelor democratice.

Președintele și Guvernul au propriile roluri în stat, așa cum le definește Constituția. Dacă cele două centre de putere aleg să se așeze pe poziții partizane, antagonice, atunci nu este vorba despre nimic altceva decât de lupta pentru putere. Atât. Iar astfel nimic nu se poate construi, nimic nu se mișcă. Și cei care au de suferit sun românii. Am văzut asta.

Dacă, în schimb, prin dialog, prin consultări, convenim asupra unui proiect de țară, asupra unui pachet de priorități – și oamenii ne spun chiar ei care sunt acele priorități, așa cum am descoperit în acest turneu prin țară- atunci lucrurile vor sta altfel.

Pentru președintele Ramona Ioana Bruynseels orice guvern rezultat în urma unor alegeri libere va fi guvernul său. Vom lucra împreună pentru români și voi fi atentă ca nimeni să nu uite nicio clipă pe cine slujim. Iar dacă este vorba despre putere, știu că românii îmi vor fi alături – fără sprijinul lor nimic nu este posibil – și voi avea grijă ca cei care fac politică să nu uite nicio clipă unde este cu adevărat puterea: la oameni, la cei care ne votează!

Rep.: Aveți un mesaj de final pentru ieșeni?

RIB: Iașiul e unul dintre cele mai frumoase orașe ale României. Curat, îngrijit, cu oameni minunați. E dovada a ceea ce se poate reuși atunci când oamenii harnici sunt lăsați să construiască țara pe care și-o doresc.

Nu întâmplător un gigant ca Amazon a ales să își deschidă aici un centru și nu la București. Este doar începutul. Lumea se schimbă, se definesc noi zone de influență, se construiesc noi spații economice, tehnologia evoluează cu o viteză uimitoare. Noi trebuie să ne schimbăm, să ne adaptăm, în același ritm pentru a deveni tot mai competitivi, pentru a păstra inteligența românească aici și pentru a aduce acasă românii de care este atâta nevoie. În Iași lucrul acesta a fost înțeles. E vremea să facem înțeles acest lucru în întreaga țară.

Văd pretutindeni pe unde merg că oamenii s-au săturat de felul în care s-a făcut politică până acum. Văd copii care duc dorul părinților plecați la muncă prin străinătate și văd părinți care duc dorul copiilor plecați. Văd oameni obosiți, care aproape și-au pierdut orice încredere în politică. Dar mai văd și speranță, îi văd pe tineri care sunt tot mai implicați, tot mai dornici de schimbare, îi văd pe vârstnici care îmi spun că își doresc mai mult pentru țara lor. Văd bucuria cu care fluturăm tricolorul atunci când olimpicii noștri, când sportivii noștri de fac mândri cu performanțele lor. Și văd energia oamenilor, acea energie care poate speranța în voință și voința în schimbare. De asta candidez, pentru că nu am încetat să cred în români, iar românii, acolo pe unde merg, îmi arată că și ei cred în mine.

Ne unește dragostea de România și credința că România rămâne țara oamenilor buni. Dragostea aceasta, credința aceasta ne pot da energia de care este nevoie pentru a schimba ceva.

Și este vremea schimbării!

Rep.: Vă mulțumesc și vă doresc succes!

RIB: Și eu vă mulțumesc și haideți să ne dorim împreună succes!

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Otravă şi prostie veche (I)

Cătălin ONOFREI

Otravă şi prostie veche (I)

Recurgeţi la următorul experiment mental: închipuiţi-vă că, în mai 1990, Ion Iliescu şi FSN au luat decizia istorică de a nu mai intra în lupta electorală.

Filmuletul zilei

opinii

Într-o bună zi…

Briscan ZARA

Într-o bună zi…

Anii trec, corpul îmbătrâneşte, voinţa se diminuează şi mai mult, iar la un moment dat chiar spui fără să îţi dai seama că nu mai poţi fizic face lucrurile pe care le-ai tot amânat. Nu te mai ţin balamalele. Nu mai poţi urca pe munte, nu mai poţi alerga, nu mai poţi înota, nici măcar nu mai poţi sta treaz mai târziu de ora 23, nimic. Ai amânat până ce le-ai anulat.

Conflictualitatea elitelor şi consolidarea democraţiei

Ciprian IFTIMOAEI

Conflictualitatea elitelor şi consolidarea democraţiei

Consolidarea democraţiei reprezintă un proces eminamente focalizat pe îndeplinirea unor standarde politice: alegeri libere şi corecte, independenţa mass-media, guvernare democratică (stat de drept, eficienţă, transparenţă, corectitudine în alocarea şi cheltuierea fondurilor publice, echidistanţă, imparţialitate), societate civilă, justiţie independentă, combaterea eficientă a corupţiei. 

A doua pângărire a Hagiei Sophia (Sfânta Înţelepciune) (II)

Mihai DORIN

A doua pângărire a Hagiei Sophia (Sfânta Înţelepciune) (II)

Sau cum Turcia sfidează lumea creştină.

pulspulspuls

Vă mai amintiţi de ghinărarul Plaicuboi? Iacătă-l, biznisman!

Vă mai amintiţi de ghinărarul Plaicuboi? Iacătă-l, biznisman!

Informaţii interesante ne parvin recent din lumea biznisului ieşean, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Cu Satelitu

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.