„Cutremur în largul Ibaraki (nord-estul Tokyo), pregătiţi-vă de mişcări seismice importante”. Locuitorii capitalei japoneze au tras o mare sperietură când telefoanele lor mobile au dat alarma în această dimineaţă, înainte de a constata, uşuraţi, că nu s-a întâmplat nimic. Chiar şi prim-ministrul Shinzo Abe a fost luat prin surprindere, fiind difuzate la televiziune imagini în care îşi verifica telefonul cu clapetă când alarma a sunat în biroul său, înaintea unei şedinţe de guvern.

În tot acest timp, pe postul public NHK, un prezentator a lansat obişnuitele recomandări în caz de cutremur: „Protejaţi-vă, îndepărtaţi-vă de mobilierul care poate cădea”. Transportul cu metroul şi trenul a fost temporar suspendat, în timp ce ascensoarele, printre care şi cel din emblematicul turn din Tokyo, au fost oprite, au informat media locale.

În realitate, Japonia a fost lovită aproape în acelaşi moment de două seisme moderate, care nu au provocat nici pagube, nici răniţi. Unul cu magnitudinea 4,4 în largul Ibaraki, altul cu magnitudinea 3,9 la 350 km distanţă, în prefectura Toyama, pe coasta de nord-vest a ţării. „Credem că sistemul a reacţionat excesiv combinând cele două seisme distincte ca şi când ar fi fost vorba despre un cutremur important”, a explicat un responsabil al Agenţiei meteorologice japoneze, adăugând că a fost declanşată o anchetă. Arhipelagul, care suferă anual peste 20% dintre seismele cele mai puternice înregistrate pe planetă, a introdus acest tip de alertă în 2007, dându-le locuitorilor secunde preţioase pentru a se refugia într-un loc sigur înaintea unui cutremur puternic.

Japonezii au fost alertaţi şi la seismul teribil din martie 2011 care a fost urmat de un tsunami, provocând moartea a circa 18.500 de persoane şi o catastrofă la centrala nucleară de la Fukushima. Sistemul a mai avut deficienţe şi în trecut, semănând confuzie şi îngrijorare, în special în august 2016, când o alertă falsă a avertizat privind iminenţa unui cutremur cu magnitudinea 9,1.

Sursa: Agerpres