anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

”Tată meu s-a sinucis, nu a mai putut”. Schizofrenia, boala care nu iartă

GALERIE
schizofrenie_simptome_tr
  • schizofrenie_simptome_tr
- +

Schizofrenia este o tulburare mintală cronică ce se caracterizează prin distorsiuni ale gândirii, percepției și afectelor. Conștiința clară și capacitățile intelectuale pot fi menținute, însă probabilitatea ca în timp să apară modificări remarcante, este ridicată. Debutul simptomelor și declanșarea primului episod au loc în jurul vârstei de 20 de ani.

Principalele simptome ale schizofreniei pot fi clasificate în pozitive – cele ce răspund la tratament, și negative – cele ce răspund mult mai puțin la tratament. Simptomele pozitive includ manifestări psihotice – delir, halucinații, gândire și vorbire dezorganizate. Printre simptomele negative amintim avoliția, alogia, asocialitatea, anhedonia, aplatizarea afectivă.

Tipurile de schizofrenie conform ICD-10:

-        Paranoidă – idei delirante, paranoice, halucinații auditive, perturbații perceptuale;

-        Hebefrenică – schimbări afective, idei delirante, halucinații, comportament iresponsabil și imprevizibil, manierism;

-        Catatonică – tulburări psihomotorii;

-        Schzofrenie nediferențiată – întrunește criteriile de diagnostic, însă nu sunt conforme niciunul subtip;

-        Depresie post-schizofrenică – risc crescut de suicid;

-        Reziduală – o stare cronică în dezvoltarea unei boli schizofrenice în care a existat un progres clar de la un stadiu timpuriu la unul tardiv caracterizat prin simptome negative.

Cauzele reprezintă o combinație între factorii genetici și de mediu. În cazul unui istoric psihiatric al rudelor de gradul întâi, există șanse mai mari de dezvoltare a tulburării, procentul fiind de 10%. De asemenea, biochimia cerebrală modificată printr-un dezechilibru al dopaminei și serotoninei reprezintă o caracteristică a celor ce suferă de schizofrenie. În ceea ce privesc factorii de mediu, putem vorbi despre abuzul de substanțe ( droguri ), stresul prenatal, stilul de educare al părinților poate avea o influență, coroborat cu varii contexte amintite mai sus, în sensul în care ostilitatea și critica pot declanșa episoade psihotice.

Diagnosticarea se face prin teste de sânge – excluderea cauzelor induse de abuzul de substanță, studii imagistice – posibile tumori sau modificări în structura cerebrală, evaluare psihologică – realizarea anamnezei și aplicarea unor instrumente de testare specifice.

Tratamentul este reprezentat de o îmbinare a medicamentelor antipsihotice, precum și de suportul psihologic și social ( terapia cu bolnavul și aparținătorii acestuia, hipnoterapia, terapia cognitiv-comportamentala ). Este esențială implicarea celor cu care persoana ce suferă de această tulburare are contact pentru a i se oferi ajutor în menținerea unui job și a vieții sociale, îngrijire și igienă, monitorizare în vederea administrării tratamentului chiar și pe perioada în care simptomele bolii sunt remise parțial sau complet, pentru a preveni recăderi și spitalizări.

Prognosticul este sumbru, durata de viață fiind redusă cu 12-15 ani, riscul de suicid având un rol important. Există pacienți care se integrează foarte bine în societate și reușesc să trăaiscă independent dacă tratamentul este adecvat și respectat, însă deteriorarea intervine odată cu înaintarea în vârstă. (Psiholog - Monica Dobrea)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Transferul de primari, o dovadă de slăbiciune

Cosmin PAȘCA

Transferul de primari, o dovadă de slăbiciune

Campania de racolări declanşată de liberali înseamnă în primul rând o umilinţă pentru propriul electorat şi activul de partid. E o palmă pe obrazul acelor liberali (mulţi, puţini?) care s-au luptat în ultimii patru ani cu „ciuma roşie” pe uliţa satului, care şi-au pierdut patru ani din viaţă crezănd că PNL trebuie să facă opoziţie.

Filmuletul zilei

opinii

Savanţii zilelor din urmă

Codrin Liviu CUȚITARU

Savanţii zilelor din urmă

„Dragul meu, adevărul este chiar cel comunicat de hârţogarii academici: mi-am mistificat activitatea de cercetare, aşa-zisele informaţii epocale, savantlâcul, biografia, tot! Existenţa mea e o farsă de la A la Z. Nu puteam să mor cu minciuna în spate! Mă bucur că accidentul deconspirării s-a petrecut înainte de ieşirea din sistem. Nu vor fi consecinţe punitive, iar eu, în sfârşit, voi savura câţiva ani de sinceritate....”

Iaşul vrea tren urban! (II)

George ŢURCĂNAŞU

Iaşul vrea tren urban! (II)

În ciuda dorinţei autorităţilor locale ale aglomeraţiilor urbane importante ale României, fără o descentralizare reală punerea în practică a proiectelor de trenuri urbane e extrem de dificilă. Atâta vreme cât tot ce ţine de infrastructura de transport feroviar se decide la Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale sau judeţene nu pot contacta după nevoile lor transportul feroviar, lucrurile se vor mişca foarte greu. 

De la moară la războiul de ţesut

Bogdan ILIESCU

De la moară la războiul de ţesut

„Obstacolele sunt acele lucruri groaznice pe care le vezi când îţi iei ochii de la ţelul tău.” Henry Ford

pulspulspuls

Alexe a mutat, se pregăteşte Chirica: Şandru, un pas în faţă

Alexe a mutat, se pregăteşte Chirica: Şandru, un pas în faţă

Caricatura zilei

3 AM

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.