A trimis iubitului bani ca să ridice casa visurilor, dar când s-a întors acesta se lăfăia în vilă cu noua iubită, și cu acte pe casă doar pe el. Poveste de la Ciurea

De 12 ani, încearcă să repună lucrurile pe făgașul lor. De pedepsirea celor vinovați, nici nu mai poate fi vorba.

După cum aveau să rețină ulterior judecătorii din plângerea femeii, Liliana Ș. a obținut în 2009 un lot de 300 mp de teren din partea primăriei Ciurea, în folosință gratuită. Mai multe astfel de loturi fuseseră alocate, cu condiția ca beneficiarii să înceapă construcția unei case în decurs de un an. În toamnă, imediat după punerea în posesie, femeia s-a apucat de lucru, fără autorizație de construire, cu oameni din sat și rude. Apoi, a luat decizia de a pleca la muncă în străinătate, pentru a putea strânge banii necesari construcției. Și-a lăsat iubitul, cu care era și colegă de serviciu, în urmă, pentru a continua lucrările la casa din satul Dumbrava. Timp de un an, i-a trimis constant bani lui Costel Frunză, pentru șantier. În octombrie 2010, când a revenit în țară, casa avea primul nivel ridicat. În 2011, era „la roșu”. În 2013, la a treia revenire în țară, casa era gata.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Primăria a lăsat-o fără drept de folosință

Doar că dreptul de folosință asupra terenului îi fusese retras de către primăria comunei. Terenul fusese apoi acordat concubinului, cu tot cu casa începută pe el. În câteva luni, acesta obținuse autorizația de construire, procesul-verbal de recepție a lucrărilor, certificatul de edificare. Casa fusese intabulată pe numele lui Frunză, iar bărbatul era căsătorit cu altă femeie.

Cele întâmplate au fost descâlcite ulterior de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătorie. La începutul lui 2013, Costel Frunză, o convinsese pe viceprimarul comunei, Elena Toma, să îi acorde lui dreptul de folosință asupra parcelei obținute de Liliana Ș. Viceprimarul întocmise un proiect de hotărâre a Consiliului Local prin care se propunea redistribuirea a trei loturi de teren, sub motivul că beneficiarii nu începuseră construcția casei în termen de un an. Pe terenul Lilianei Ș., casa era deja gata, dar nimeni nu a verificat existența fizică a acesteia. De bună credință, consilierii locali au aprobat revocarea dreptului de folosință, iar apoi redistribuirea loturilor. Cel al Lilianei Ș. a fost atribuit lui Frunză. Totul a mers ceas, fără nicio piedică birocratică. Dosarul întocmit de procurori avea să fie trimis în instanță abia în 2021, Elena Toma fiind acuzată de fals intelectual, uz de fals și instigare la abuz în serviciu, iar Frunză, de instigare mediată la abuz în serviciu.

• Citește și: Şi-a construit casă la Iaşi cu banii câştigaţi în Italia, iar când a ajuns acasă a descoperit că proprietar e altcineva

Liliana a așteptat să se termine procesul penal

Liliana Ș. nu a așteptat să vadă ce se va întâmpla cu ancheta penală. S-a adresat și ea instanței civile, pentru a demonstra evidența. În 2015, Curtea de Apel a constatat existența casei de locuit pe terenul din Dumbrava și, mai ales, faptul că lucrările începuseră în termenul legal de un an. Faptul că femeia începuse construcția fără autorizație nu avea importanță. Legiuitorul luase în calcul eventualele întârzieri în eliberarea actelor necesare și lăsase în legea 15/2003 o „portiță” care permitea practic începerea lucrărilor fără autorizație, dacă aceasta era obținută pe parcurs. Lilianei Ș. îi fusese deci retras nelegal dreptul de folosință asupra celor 300 mp de teren. De asemenea, tot conform legii 15/2003, pentru a putea fi atribuit în folosință un lot în scopul construirii unei locuințe, terenul trebuie să fie liber de construcții. Cum pe cei 300 mp exista o casă, lotul nu putea fi atribuit lui Frunză. În final, Liliana Ș. și-a obținut terenul înapoi, împreună cu despăgubiri de 10.000 de euro, pentru lipsa de folosință a acestuia.

Nu însă și casa. Problema acesteia a fost abordată în cadrul dosarului penal deschis pe numele lui Frunză și al Elenei Toma, Liliana Ș. fiind parte civilă în proces. Latura penală a fost soluționată într-un timp relativ scurt. Aceasta pentru că, în mai 2022, Curtea Constituțională a adoptat o decizie prin care termenele de prescripție a răspunderii penale erau practic înjumătățite. Trecuseră deja 9 ani de la comiterea faptelor, timp în care dosarul nu trecuse nici măcar de prima instanță, așa că Toma și Frunză nu mai puteau fi condamnați. Judecătoria ieșeană a mai avut de soluționat doar latura civilă. Liliana Ș. ceruse daune materiale de 100.000 euro, reprezentând contravaloarea casei intabulate pe numele lui Frunză și 100.000 euro, daune morale.

• Citește și: Viceprimăriţa a câştigat 400.000 de lei prin falsuri grosolane. Lăcomia tot mai mare a dat-o de gol. Iată toată tărăşenia!

Ce s-a decis în instanță până la final?

Magistrații au refuzat să se pronunțe în privința daunelor materiale. Dosarul pe care îl aveau în față era unul penal, privitor la retragerea dreptului de folosință a terenului de către Liliana Ș. Problema casei era una secundară din acest punct de vedere și excedea cadrului procesual. Actele existente la dosar nu permiteau judecătorilor să stabilească cui îi revenea dreptul de proprietate asupra imobilului, dacă și în ce cuantum trebuia despăgubită Liliana Ș. Trimisese bani din străinătate, dar Frunză se ocupase de manoperă. Depusese la dosar niște chitanțe referitoare la materialele achiziționate, dar ele nu acopereau consumul real pentru edificarea casei. Nu putea fi exclusă nici varianta ca și Frunză să fi participat financiar la cumpărarea de materiale. În cadrul procesului penal, Judecătoria nu avea suficiente date pentru a stabili dacă locuința ar fi trebuit să aparțină amândurora sau doar unuia dintre cei doi foști concubini. Faptul că Liliana Ș. avea drept de folosință asupra terenului nu însemna că urma să fie și proprietarul exclusiv al construcției de pe el.

În plus, Liliana Ș. avea la dispoziție și posibilitatea unei acțiuni în revendicare. Putea deci să obțină despăgubiri în bani, iar ulterior să își câștige și dreptul de proprietate în natură, în fața unei instanțe civile, fiind astfel despăgubită de două ori. Ca urmare, cererea privind daunele materiale a fost respinsă, fiind aprobată doar acordarea în solidar de către cei doi inculpați a sumei de 10.000 de euro, ca daune morale.

Sentința Judecătoriei a fost contestată atât de Frunză, cât și de Toma. Primul a cerut să fie achitat de acuzația penală și scutit de plata oricăror daune morale. Și fostul viceprimar al comunei a respins ideea că ar datora daune Lilianei Ș. Ambele apeluri au fost respinse de Curtea de Apel, sentința Judecătoriei rămânând definitivă.

Publicitate și alte recomandări video