marti, 19.03.2024
O analiză a stării de sănătate din România, publicată în 28 noiembrie 2019 de către Comisia Europeană ”radiografiază”, statistic, la rece, cu plusuri și minusuri, o populație și un sistem de sănătate aflate, undeva, pe la periferia Uniunii Europene. Și, chiar dacă la ”plusuri” putem preciza că, de exemplu, speranța de viață a românilor a crescut din anul 2000 de la 71,2 ani până la 75,3 ani în 2017, ei bine, România are una dintre cele mai scăzute rate, rămânând cu aproape șase ani sub media UE. Să mai spunem că nivelurile ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție ca și ale deceselor evitabile prin cauze tratabile arată că deși ”suntem cetățeni europeni și avem drepturi”, ne aflăm încă la mare distanță de ceea ce înseamnă normalitatea europeană, din majoritatea punctelor de vedere.
Bem de două ori mai mult decât europenii, dar suntem mai slabi ca ei
Factorii de risc comportamentali sunt răspândiți și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății populației, este precizat în raportul Comisiei Europene. Alimentația deficitară și lipsa activității fizice sunt preocupări majore. Deși ratele de obezitate la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE, nivelurile excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut semnificativ în ultimii ani. Practic, cele mai mari procente de obezitate la femei au fost înregistrate în Malta (23,9%), Letonia (23,3%), Estonia (21,5%) și Regatul Unit (20,4%). În România, doar 9,7% dintre femei au probleme cu obezitatea. În ce privește bărbații, cele mai multe cazuri de obezitate sunt consemnate în Malta (28,1%), Ungaria (22,0%), Slovenia (21,0%) și Croația(20,7%), doar 9,1% dintre români confruntându-se cu această problemă. Suntem aproape la fel de vicioși, în ce privește fumatul, ca și restul europenilor, peste 30 % dintre bărbații români fumează (procentul la femei este de numai 8 %). Consumul de alcool este ridicat, 50 % din bărbați consumând episodic alcool în exces în mod regulat, acest procent fiind aproape dublu decât media europeană. Deși consumul de alcool la bărbați este prezent în rândul tuturor categoriilor sociale, s-a constatat că cei cu un nivel scăzut de educație trăiesc cu 10 ani mai puțin decât cei cu studii superioare.
În acest context, boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este și ea în creștere. ”Sigur că există factori de risc care pot provoca suferințe majore cardiovasculare. La noi, însă, eu aș spune că lipsa de control a factorilor de risc este cea care situează bolile cardiovasculare pe acest nedorit loc unu. Și, când ma refer la factorii de risc, ma gândesc, pe de o parte, la cei nemodificabili dar, pe de altă parte, și la cei care țin de noi, de factorii modificabili. Poate că nu putem să schimbăm ceva în ce privește vârsta, genul - sunt mai mulți bărbați cu boli cardiovasculare decât femei -, istoricul familial - diabet, dislipidemii, HTA etc - condițiile socio-economice. Însă, există și factori pe care îi putem controla, atât prin modul de viață, cât și prin medicație. Putem să renunțăm la fumat, la alcoolul în exces, să facem mișcare, să avem grijă ce mâncăm, să ne controlăm glicemia, tensiunea, să nu ajungem la obezitate, să ne administrăm cu seriozitate medicația recomandată de medicul curant”, a explicat prof.univ. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, medic primar cardiolog.
Avem o ”tradiție istorică” în ce privește cazurile de tuberculoză
Și, dacă rămânem tot la capitolul stării de sănătate a românilor, din păcate, statisticile spun că țara noastră are cea mai mare rată de cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană. Practic, o treime din numărul total de bolnavi sunt din România. De ce s-a ajuns în această situație? Care sunt cauzele? ”Putem spune că avem o ”tradiție istorică”, în acest sens. Și aici mă refer la inegalități sociale, incultură, la o populație sărăcită, comparativ cu media câștigurilor europene. Tuberculoza continuă să fie ținută sub preș. Este adevărat, există medicație gratuită pentru acești bolnavi. Dar nu este suficient. Este nevoie de protecție socială, de educație, pentru că ne referim la un segment de populație predispusă cu ușurință la infectare, în care se constată o lipsă cronică de igienă a respirației”, susține prof. univ. dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumolog. Faptul că acești bolnavi sunt cazați în saloane mari, uneori de peste 10 paturi, că nu își pot asigura o alimentație potrivită suferinței lor, că nu au condiții de minimă igienă acasă, îi determină pe specialiști să fie sceptici în ce privește eficiența programelor de combatere a tuberculozei.
”Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar tuberculoza apare, metaforic vorbind, în societățile care se lasă scuipate în față. După război, Olanda s-a confruntat cu un număr foarte mare de cazuri de tuberculoză. Dar a rezolvat, în doar câțiva ani, această problemă. La noi...Știți, Churchill spunea că un convoi de vase care se îndreaptă către o destinație, nu se poate deplasa decât cu viteza vasului care merge cel mai încet...Pe de altă parte, vreau să menționez că nu bolnavii de tuberculoză ne duc în jos, noi trebuie să știm să-i ridicăm”, a mai completat prof. Mihăescu.
Românii au o dependență excesivă de serviciile spitalicești
Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge. Chiar și așa, aceste cheltuieli limitate sunt orientate către spitale și serviciile spitalicești. Se explică astfel motivul pentru care asistența medicală primară și comunitară rămân subdezvoltate. Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv excesul de paturi în spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea slabă a asistenței medicale, agravează situația, se susține în raportul CE. ”De ce vorbim despre o dependență excesivă de servicii spitalicești? În primul rând pentru că pentru un diagnostic de precizie în regim de asistență ambulatorie, bolnavul trebuie să parcurgă un traseu stufos. Merge la medicul de familie, care îl trimite la un specialist iar acesta îl poate trimite la diferite laboratoare, pentru analize la sânge, imagistice. După care se întoarce la specialist pentru diagnostic și tratament. Și dacă ai mai multe boli? Va trebui să mergi la mai mulți specialiști. În schimb, atunci când te internezi în spital ești investigat pentru toate problemele de sănătate pe care le ai. În al doilea rând, sîmbăta și duminica medicii de familie nu lucrează și-atunci omul ce să facă dacă are o problemă de sănătate? Merge direct în unitățile de primire urgențe. În al treilea rând, sondajele făcute în rândul populației au pus în evidență faptul că populația are un grad de încredere mai mare în asistența medicală din spitale, decât în celelalte structuri. Și nu în ultimul rând, în România nu există un sistem de finanțare stimulativ pentru medicina primară, astfel încât medicul de familie să poată face un management integrat al cazului”, a explicat dr. Vasile Cepoi, directorul Direcției de Sănătate Publică Iași.
”Creșterea salarială nu conduce la motivarea personalului medical”
Majoritatea cheltuielilor pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79 %), dar ponderea cheltuielilor suportate de pacient (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru persoanele vulnerabile. Majoritatea cheltuielilor suportate de pacient sunt destinate produselor farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția neuniformă a unităților medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății reprezintă obstacole în calea accesului la asistență, în special pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale. Lacunele actuale în materie de acoperire a populației în ceea ce privește sistemul de asigurări sociale de sănătate lasă, de asemenea, descoperite anumite grupuri, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (situație care afectează în mod disproporționat populația de etnie romă), persoanele fără venituri, care nu sunt înregistrate pentru a beneficia de prestații sociale, sau persoanele din economia informală, care nu își declară veniturile.
Pe de altă parte, deficitele de forță de muncă din domeniul sănătății se mențin ridicate, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa. În 2018, guvernul a abordat acest aspect în cadrul unei ordonanțe de urgență, acordând majorări salariale substanțiale și rapide, care au determinat creșterea cu peste 100 % a remunerațiilor medicilor din spitalele publice. Această măsură a fost o reacție la proteste și se speră că îmbunătățirea salariilor va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației acestuia. Cu toate acestea, o proporție substanțială a populației raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, se arată în raportul Comisiei Europene. ”La un alt rezultat, nici nu ne puteam aștepta. Acordarea fară niciun fel de condiții a unor drepturi salariale, în acest caz, nu conduce la motivarea personalului”, a adăugat dr. Cepoi.
În sfârșit, concluzia trasă de Comisia Europeană, este aceea că sistemul de sănătate din România se confruntă, cu probleme la nivel de guvernanță. ”Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”, se precizează în raport. (Mihaela CĂNĂNĂU)
Cuvinte cheie: + tuberculoza, speranta, viata
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
NATO îşi construieşte în România cea mai mare bază din Europa, la Marea Neagră
Din ce cauză a murit Konstantin Koltsov, iubitul Arinei Sabalenka
Macron anunţă la Marsilia lansarea unei "operaţiuni fără precedent" împotriva traficului de droguri
Gabriela Firea şi Sebastian Burduja, propuşi coordonatori politici ai campaniei PSD-PNL pe Capitală
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |