„UMF Iași se află la o răscruce mare. De alegeri va depinde evoluţia pe 10-20 de ani“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

„UMF Iași se află la o răscruce mare. De alegeri va depinde evoluţia pe 10-20 de ani“

GALERIE
Cristian Dragomir
  • Cristian Dragomir
- +

Un interesant interviu cu fostul rector UMF Cristian Dragomir, a cărui echipă managerială a implementat în universitate actualul sistem de vot ierarhic, unul din cele mai moderne din lume. Peste 4 zile, comunitatea UMF îşi va alege rectorul şi noua conducere.

- Se vorbeşte frecvent de nivelul slab al studenţilor la medicină şi de viitorii medici din ce în ce mai slab pregătiţi care ne vor trata peste 10-20 de ani. Este aceasta o realitate? Care ar fi motivele şi rezolvarea? 

- UMF Iaşi a ajuns să aibă un număr foarte mare de studenţi. Când am terminat eu facultatea, anul de studiu era constituit dintr-o singură serie cu aproximativ 100 de studenţi. Acum, într-un singur an de studiu sunt aproximativ 400-500 de studenţi. Care aleg această profesie din diverse motive: unii pentru că într-adevăr asta îşi doresc să devină, alţii sunt împinşi de la spate de părinţi, alţii aleg această variantă pentru că ştiu că din medicină se pot câştiga bani. Din această masă foarte mare de studenţi, sigur că sunt şi rebuturi. Sunt studenţi slabi. Iar aceştia sar în ochi. N-aş zice că sunt majoritatea. Dar creează în jurul studenţimii mediciniste această opinie, că vor fi nişte doctori slabi, şi peste ani de zile vom fi trataţi de astfel de doctori. Din această masă mare de studenţi, există o categorie de mijloc care sunt de valoare medie şi care vor fi nişte doctori buni, nu foarte buni, şi care reprezintă marea majoritate. Şi sunt şi studenţii foarte buni, care vor ajunge medici de valoare. Eu am făcut următoarea aproximaţie: un sfert, 25%, sunt slabi, ceea ce e foarte mult, jumătate, 50%, sunt de factură medie, şi un sfert, 25%, sunt foarte buni, dintre care unii excelenţi. Să sperăm că aceştia ne vor trata la nevoie. Dacă nu vor alege să profeseze în străinătate!

- Ar putea creşte exigenţa la admitere?

- Pentru ameliorarea structurii valorice a studenţimii mediciniste, ar trebui ca modul de admitere să fie mai exigent. Există o soluţie: teste grilă la prima vedere! Promoţiile anterioare aveau procente mai echilibrate pentru că era o foarte mare concurenţă la examenul de admitere. Iar admiterea pe vremea aceea era deasupra oricăror bănuieli. În tinereţea mea, la admitere era examen oral: profesorul şi candidatul. Atunci nu se punea problema de incorectitudine. Dar acum, aşa ceva nu mai este posibil. Toată lumea a îmbrăţişat principiile de viaţă ale societăţii moderne, unul dintre cele mai importante fiind să ai bani. Şi medicina este un domeniu în care se pot face bani. De aici şi afluxul mare de candidaţi, chiar dacă concurenţa pe loc nu mai este cea de altă dată. Testele grilă sunt singura modalitate de a face faţă operativ la numărul foarte mare de candidaţi, şi care poate să se opună diverselor manevre. Dar, examenul de admitere ar trebui să fie mai dificil. Unul din dezavantajele testelor grilă este că se învaţă papagaliceşte, pe de rost, întrebările şi răspunsurile. Nu ar trebui publicate grilele. Testele grilă pot fi cu întrebări la prima vedere. O astfel de decizie se poate lua oricând în cadrul universităţii. O altă problemă este că, în dorinţa de a se dezvolta, orice universitate urmăreşte creşterea numărului de studenţi, şi de aici scade exigenţa la admitere.

Sistemul l-am preluat de la Colegiul Regal al Chirurgilor Britanici

- UMF Iaşi este în prag de alegeri, sistemul actual fiind implementat chiar de echipa dumneavoastră. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestuia? Poate oferi acest sistem garanţia că va câştiga cel mai bun candidat? 

- Sistemul l-am preluat de la Colegiul Regal al Chirurgilor Britanici. Sistemul de vot prin ierarhizare este foarte relevant, dar devine greoi în momentul în care sunt mulţi candidaţi. La funcţia de rector este un număr mic de canidaţi, 7, şi ar trebui să se poată face o ierarhizare rapidă şi corectă. Dar, pentru că suntem în România, marele risc este ca voturile să se risipească şi să nu respecte valoarea reală a candidaţilor. Fiecare are simpatii, antipatii, face parte dintr-un cerc de interese. I se promite ceva sau e ameninţat... Un votant îl claseazâ pe locul 1 pe candidatul „x“, iar pe contracandidatul cel mai periculos îl pune pe locul 7. Asta, deşi ştie că respectivul contracandidat ar fi a doua cea mai bună opţiune pentru universitate. Când se face totalizarea, respectivul pică. Şi poate în tabăra adversă se votează exact la fel. La final, primii doi cei mai buni, pot pica. Astfel, e posibil să ajungă rector un candidat nepotrivit, cu şanse mai mici, şi să asistăm la rezultate surpriză care n-ar fi cele mai bune pentru universitate. Altceva ar fi dacă oamenii ar vota cinstit şi ar spune: „Îl votez pe cel pe care îl consider eu cel mai bun, dar pe contracandidatul lui îl pun pe locul 2, nu pe 7, pentru că îl consider a doua opţiune în interesul universităţii“! Însă la noi, din păcate, se merge pe simpatii, antipatii, interese. Sistemul este foarte bun, dar aplicat la englezi.

- Când aţi optat pentru acest sistem, nu v-aţi găndit că există riscul ca la noi să nu funcţioneze ca la britanici? Să fie parazitat de interesele personale, de grup? 

- Am considerat că, dintre toate sistemele, acesta avea cele mai multe avantaje şi cele mai puţine puncte slabe. Am fost pionieri la acea vreme: prima universitate din România care a introdus votul universal. Acum, în toate universităţile este vot universal. 

Sper ca oamenii să ştie să aleagă un rector care nu este mânat de orgolii şi interese de grup

- Care este soluţia pentru evita aceste riscuri ale sistemului de votare? Cine poate influenţa jocurile cercurilor de interese? 

- Cercurile de interes sunt deja bine constituite. Dar o bună parte dintre oameni sunt nehotărâţi şi au capacitatea de a influenţa rezultatele. Această categorie de nehotărâţi sunt foarte uşor influenţabili. Şi vor lua o decizie în funcţie de ce se întâmplă în următoarele zile. Sper ca aceşti alegători să fie suficient de înţelepţi şi să nu se lase manipulaţi. Pentru că există o manipulare evidentă. De exemplu, o reclamaţie recentă care apare chiar în perioada alegerilor. Gestul, faptul în sine, este absolut reprobabil. De altfel, să ştiţi că la medicină există boala asta. Trei ani de zile este relativ linişte, lumea îşi face treaba. Se mai ceartă, dar îşi face treaba. Când se intră în anul electoral, trebuie neapărat să apară măcar o problemă de justiţie. Universitatea se află acum la o răscruce mare. De rezultatul acestor alegeri va depinde evoluţia acestei universităţi pe următorii 10-20 de ani. Sper ca oamenii să aibă capacitatea de a discerne. Şi să ştie să aleagă un rector care nu este mânat de orgolii, interese personale sau de grup. Un om care să vrea să lucreze în interesul universităţii, sacrificându-şi uneori interesul personal. Şi încă ceva: prestigiul şi autoritatea academică a rectorului şi implicit a universităţii pe care o reprezintă are ca fundament principal valoarea profesională a acestuia. Contrar părerii că rectorul trebuie să fie în primul rând manager, cred cu tărie că rectorul trebuie în primul rând să exceleze în profesia lui de bază. Şi există pe lista celor şapte candidaţi astfel de persoane. 

- Care credeţi că este cea mai mare provocare pentru viitorul rector al UMF Iaşi? 

- Reconsolidarea din punct de vedere moral. UMF Iaşi este puternică. Are o bază materială foarte bună şi un corp didactic valoros. Nu mă refer la cei foarte vizibili care apar în presă, ci la majoritatea profesorilor. Desigur, sunt şi acolo excepţii, dar puţine. Dar suferă din punct de vedere moral. Nu există o coeziune a cadrelor didactice: deşi îşi fac treaba, cadrele didactice nu sunt unite de acel intres comun care să vizeze în principal binele universităţii. Primează interesul personal sau de grup.

- Cum poate „comuta“ rectorul accentul de pe interesul personal sau de grup pe interesul comun care vizează binele universităţii? Cum poate realiza coeziunea cadrelor didactice? 

- Un rector poate să-şi facă o echipă de calitate. Doar de la vârf cu eforturi, cu sacrificii se poate schimba situaţia. Ar trebui să-şi alcătuiască echipa din oameni dispuşi să lucreze în primul rând în interesul universităţii. Este firesc să existe interese personale, şi peste tot în lume sunt grupuri de intere. Dar, la noi, primează interesele personale, de grup... Predomină grupurile în care oamenii spun: vreau să fiu rector sau prorector. Iar pe cutare să-l fac şef de disciplină. Astea sunt interese personale. Important este să-ţi alcătuieşti echipa din oameni ale căror interese să conveargă către interesul general al UMF. Să existe la conducere un grup de oameni care doresc ca UMF Iaşi să ajungă în primele 10 din Europa. Şi în UMF Iaşi există astfel de oameni. 

Sfaturi pentru viitorul rector

- Ce sfat i-aţi da viitorului rector? 

- Să ţină legătura şi să asculte mai mult ce spun studenţii. Studenţii sunt şi timoraţi unii dintre dânşii, şi ar avea multe lucruri de spus. Am aflat că există un site în limba engleză unde, la adăpostul anonimatului, studenţii spun lucruri surprinzătoare, unele foarte neplăcute. Lucruri care nu le convin. Am să vă dau cel mai benign exemplu, dincolo de cel cu acordarea preferenţială a notelor. Care se mai întâmplă şi care trebuie rezolvat. De exemplu, în sesiune îi cheamă la unele discipline la examen la ora 8 dimineaţă, iar examenul începe abia la 9 seara. De ce se permit astfel de situaţii? I-am întrebat pe studenţi de ce nu atenţionează conducerea de aceste situaţii. De teama repercusiunilor: „Eu vreau să termin facultatea“, mi-a răspuns respectivul student. Viitorul rector ar trebui să aibă întâlniri periodice şi să asculte studenţii. Să găsească o modalitate prin care studenţii să fie sinceri, să nu mai fie timoraţi. 

- Aveţi un prognostic privind rezultatele alegerilor? 

- Nu. Cred că aceste rezultate depind de ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Cred că vor mai apărea acuzaţii. Sper doar ca alegătorii să aibă posibilitatea să discearnă şi să judece fără să se lase influenţaţi. Bineînţeles, am o preferinţă. Un om cu opinii sănătoase, la care ţine, şi care nu poate fi uşor influenţat cu vorbe, un excelent profesionist, şi care nu este exponentul niciunui grup de interese. Depinde ce fel de propagandă îşi va face fiecare şi ce acuzaţii mai apar. Sunt mai multe modalităţi de a deturna atenţia alegătorilor de la argumentele de bază. Acuzaţii care apar în anul electoral şi pe care majoritatea le cred prea uşor. Promisiuni - „Te ajut să...“ sau ameninţări: „Lasă că aflu eu cum votaţi şi....“. Dacă manipulările grosolane îşi vor atinge scopul, putem asista la un rezultat surpriză, nefavorabil pentru universitate. Sper însă că alegătorii vor vota conştienţi că, dacă universitatea va avea o evoluţie favorabilă, le va fi şi lor bine. 

Interviu realizat de Simona RELEA

Prof.dr. Cristian Dragomir a fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore. T. Popa“ din Iaşi în perioada 2006 - 2008, şi este recunoscut ca fiind cel care a iniţiat un amplu proces de reformare a instituţiei de învăţământ superior. De numele său este legat inclusiv procesul de alegere a structurilor de conducere din UMF, acesta propunând şi implementând metoda votului universal prin ierarhizarea candidaţilor, cu patru ani înainte ca votul universal să fie impus prin Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.