Abordarea antreprenorială a Culturii — Optica recent conturatului Executiv

Intenția declarată este să se pună ordine într-un domeniu care a fost prea mult timp subfinanțat acolo unde contează și supradimensionat acolo unde ar fi trebuit doar să completeze, nu să domine (https://media.realitatea.net/multimedia/other/202506/1.+PROGRAM+DE+GUVERNARE+VAR.+PALAT+VICTORIA+V3.0_c5bea3f207.pdf). Se vorbește despre o schimbare de paradigmă, în care finanțarea nu se mai duce cu ochii închiși doar spre cheltuieli de funcționare, ci începe să țintească producția de bunuri culturale reale, accesibile, relevante. Observăm cu claritate că Guvernul vrea să aducă o abordare antreprenorială în Cultură, atât în zona publică, cât și în cea privată. Asta ar însemna, printre altele, că ministerul de resort ar trebui să devină mai puțin birocratic și mai mult un generator de politici coerente, adaptate realităților economice și sociale ale României.

Se dorește o implicare reală a instituțiilor de stat în promovarea și exploatarea inteligentă a potențialului cultural al țării, nu doar bifarea unor evenimente pe agendele lunare. Mai mult decât atât, se promite o regândire a întregului cadru legislativ, pentru ca domeniul să fie armonizat și monitorizat eficient, iar derapajele, cum ar fi înstrăinarea sau distrugerea patrimoniului, să nu mai treacă neobservate. În plan practic, se dorește o colaborare mai strânsă cu autoritățile locale, o aliniere la standardele europene și o asumare clară a obligațiilor internaționale în materie de cultură. Se pune accent și pe corelarea învățământului artistic și vocațional cu nevoile reale ale pieței, în ideea de a stimula creativitatea și spiritul antreprenorial, nu doar de a produce diplome.

Prin programul suspomenit se anunță, de asemenea, o cartografiere a infrastructurii culturale – adică o analiză serioasă a ceea ce avem, ce lipsește și cum ar trebui redistribuită oferta culturală în teritoriu. De aici pornește și procesul de descentralizare, un obiectiv major care, dacă e dus la capăt, ar putea transforma realmente viața culturală în orașele mici și în mediul rural. În plus, Cultura apare în noua viziune a recent conturatului Executiv și ca un factor de dezvoltare locală și regională, cu un potențial economic deloc de neglijat. Statul vrea să își asume un rol mai clar nu doar în protejarea culturii publice, dar și în recunoașterea celei private – fie că vorbim despre industrii creative, ONG-uri sau mici antreprenori culturali care țin vie identitatea locală. În acest sens, se vorbește despre o clasificare a resurselor culturale, o mai bună organizare a profesioniștilor și o susținere reală pentru acele sectoare culturale creative care pot deveni motoare de dezvoltare. Bine punctat apare și un alt lucru. Pentru ca accesul la cultură să nu mai fie un privilegiu de oraș mare, se vor lansa programe naționale dedicate mediului rural și urbanului mic, se va încuraja lectura (și în format digital), se vor diversifica sursele de finanțare și, interesant, se va integra componenta cultural-artistică în programele de combatere a problemelor sociale – cum ar fi drogurile, jocurile de noroc, violența etc.. Așadar, în noua optică guvernamentală, cultura nu mai e doar „frumos”, ci devine parte a unui mecanism mai larg de educație și prevenție. Tot în această logică, Guvernul vrea să elimine barierele de acces la cultură – fie ele geografice, economice sau educaționale. Se urmărește o mai bună distribuție teritorială a ofertei, scăderea costurilor pentru publicul larg și o integrare mai consistentă a educației culturale în programele școlare. Se anunță inclusiv o reducere a cheltuielilor cu evenimentele gratuite, care au ajuns – apreciază autorii programului – să consume resurse fără să producă efecte culturale semnificative.

Nu în ultimul rând, se are în vedere un reset complet al modului în care este gândit și gestionat managementul cultural. Se vizează profesionalizarea acestuia, prin reformarea procesului de selecție a managerilor și prin creșterea responsabilității acestora. Bugetele instituțiilor ar urma să devină mai transparente, conducătorii având dreptul să rețină și să folosească o parte din veniturile generate de bunurile culturale administrate – un pas spre o autonomie reală. Cu alte cuvinte, Guvernul nu vrea doar să mai bifeze câteva festivaluri și expoziții, ci să transforme cultura într-un actor activ al dezvoltării societății. Cu certitudine, ambițiile sunt mari. Dar dacă și faptele vor ține pasul cu vorbele, s-ar putea ca, în sfârșit, cultura să iasă din umbră și să-și capete locul meritat în viața publică…

SURSA FOTO: https://romaniatravel.guide/ro

Publicitate și alte recomandări video