Caută 
Abuz birocratic asupra unui om de afaceri din Iași? Sancțiune a Fiscului de 10.000 euro pentru trei ore de întârziere
3 MIN
O întârziere de trei ore în îndeplinirea unei formalități birocratice l-a costat pe un comerciant peste 10.000 de euro. Statul nu pierduse nimic, dar Fiscul a considerat că firma trebuie sancționată drastic. Cazul a ajuns în dezbaterea justiției.
În ianuarie anul trecut, SC Fruct XL Distribuție SRL, o firmă din Strunga, contractase cu un furnizor grec achiziția de clementine, mandarine și alte fructe în valoare totală de 10.739 euro. Achiziția a fost efectuată pe 18 ianuarie, la ora 4.30. Conform legii, astfel de achiziții trebuie declarate într-un sistem informatic înființat de ANAF pentru combaterea evaziunii fiscale. La înregistrarea achiziției, este generat un cod unic de identificare a transportului, UIT, care trebuie deținut la intrarea în vamă. Lipsa codului este sancționată cu amendă de până la 100.000 lei și confiscarea contravalorii mărfii.
Câtă vreme transportul de fructe era declarat, riscul de evaziune fiscală era inexistent
Firma din Strunga a obținut codul UIT în aceeași zi, la ora 7.35. Câtă vreme transportul de fructe era declarat, riscul de evaziune fiscală era inexistent, singura problemă fiind întârzierea de trei ore a generării codului UIT. Totuși, Direcția Regională Antifraudă Fiscală din Suceava a dispus, la începutul lunii februarie a anului trecut, sancționarea firmei cu un avertisment, dar și confiscarea contravalorii fructelor importate.
Procesul-verbal a fost contestat de comerciant în fața magistraților Judecătoriei, explicând că întârzierea în generarea codului UIT se datorase unei erori de comunicare cu șoferul camionului care efectua transportul.
Prin analiza dosarului, judecătorii au constatat că acțiunea Direcției Antifraudă era corectă. Avea acoperire în textul legii, iar procesul-verbal era întocmit cu respectarea tuturor formelor. Magistrații s-au raportat însă și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, analizând dacă aplicarea sancțiunii era într-adevăr necesară și dacă aceasta nu impunea o povară excesivă asupra celui sancționat. Or, au constatat judecătorii, marfa a cărei contravaloare fusese confiscată avea o proveniență legală. Era vorba de fructe cumpărate legal, nu de marfă de contrabandă. Firma achizitoare nu mai fusese sancționată, statul nu suferise niciun prejudiciu, iar fapta comisă nu reprezenta un act de evaziune fiscală sau de spălare a banilor. Dimpotrivă, dacă ar fi dorit să eludeze plata vreunei taxe, firma nu ar fi declarat transportul. Judecătorii au invocat în analiza lor și cauza Grifhorst contra Franței judecată de CEDO în 2009, speță în care valoarea bunurilor confiscate fusese mult mai mare decât amenda aplicată.
Instanța: confiscarea era exagerată
Magistrații Judecătoriei au decis să anuleze sancțiunea complementară a confiscării, bazându-se însă tocmai pe decizia luată de Direcția Antifraudă. Câtă vreme reprezentanții Fiscului nu consideraseră necesar să aplice vreo amendă, confiscarea era exagerată. „Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale atrage după sine şi aplicarea sancţiunii complementare a confiscării. Însă, având în vedere că sancţiunea contravenţională principală aplicată în concret nu este amenda ci avertismentul, instanţa apreciază că gradul de pericol social concret reţinut ca atare chiar de către organul de control face inaplicabilă măsura confiscării”, au apreciat magistrații. Sentința Judecătoriei va fi supusă controlului de legalitate și temeinicie al instanței superioare, Tribunalul.
Citește și:
Publicitate și alte recomandări video
