„Abuz de forță asupra unor copii”. Dispută la nivel național cu epicentrul la Iași. Presiuni asupra revistei Alecart, făcută de elevi, după o cronică la „Cravata galbenă”. Producătorii acuză, scriitorii replică
Echipa filmului „Cravata galbenă”, producție dedicată celebrului dirijor Sergiu Celibidache, a solicitat modificarea unei cronici publicate în revista Alecart, publicație a liceenilor de la Colegiul Național din Iași, acuzând textul de „spoiler” și susținând că dezvăluirea finalului „ar face rău filmului”. În urma presiunilor, autoarea, elevă în clasa a XI-a, a ales să modifice finalul articolului. Incidentul a stârnit reacții puternice din partea oamenilor de cultură, care au denunțat încercarea de a controla o formă de exprimare critică.
Eleva Maria Oglinzanu, din clasa a XI-a a Colegiului Național și membră a redacției Alecart, a publicat luni, 17 noiembrie, o cronică a filmului „Cravata galbenă”. În aceeași zi, echipa de producție a reacționat, cerând ca finalul textului să fie eliminat.
Pe 19 noiembrie, profesorii Nicoleta și Emil Munteanu au relatat, într-un editorial publicat pe site-ul revistei, desfășurarea evenimentelor. Ei au precizat că primul mesaj a ajuns la redacție pe o cale indirectă, printr-o profesoară care a transmis „ordinul” regizorului: articolul trebuie șters, fiind considerat „o catastrofă”. Apoi, producătorii au contactat redacția prin diverse canale – Facebook, e-mail, Instagram – și au cerut eliminarea finalului cronicii, pe motiv că ar dezvălui deznodământul filmului. Tot în editorial, profesorii au explicat că a fost cazul de „solicitări ferme, ton ridicat și presiuni voalate”.

„S-au precipitat”. Cum vede profesorul Munteanu presiunile echipei filmului
Contactat de „Ziarul de Iași”, profesorul Emil Munteanu a explicat că reacția echipei filmului la cronica elevei a fost nejustificată. Producătorii au susținut că menționarea unei secvențe din film ar reprezenta un spoiler care ar putea îndepărta spectatorii de la cinema, invocând chiar „respectul pentru public” pentru a-și motiva solicitarea. Profesorul subliniază însă că această justificare este una falsă, „pentru că un spectator, chiar dacă știe ceea ce se întâmplă, nu își diminuează curiozitatea de a vedea un film”.
În viziunea sa, elementul numit „spoiler” nici măcar nu este un spoiler real. Dacă filmul se numește „Cravata galbenă”, este firesc ca acel obiect să apară într-un moment al filmului, iar simpla menționare a acestui detaliu nu dezvăluie esența poveștii. Profesorul consideră că echipa filmului „s-a precipitat” și a crezut că își poate manifesta autoritatea asupra unor tineri, încercând să îi intimideze.

„N-am înțeles nici acum de ce au insistat atât de mult ca secvența aceea din cronică sau din impresia fetei să dispară, pentru că, de fapt, e un articol care conține impresia la cald, după ce a văzut un film la cinema. În Alecart, noi ne propunem să îi încurajăm pe elevi să scrie astfel de impresii, să le pună pe hârtie. În felul acesta, poate și ceilalți vor merge la film, vor citi o carte sau își vor achiziționa un bilet pentru un spectacol de teatru. Cred că s-au precipitat și au considerat că își pot manifesta autoritatea față de niște tineri. Aici este marea lor greșeală, pentru că au crezut că îi vor intimida. Poate inițial au făcut-o, dar când au analizat cei din redacția Alecart atitudinea echipei de producție, cred că au reacționat corect”, a declarat Emil Munteanu pentru „Ziarul de Iași”.
Tonul intervențiilor a contribuit la amplificarea tensiunii. Potrivit coordonatorului revistei Alecart, mesajul regizorului a fost transmis printr-o profesoară din Iași, care a sunat „cu un ton foarte răspicat”, cerând eliminarea articolului, pe motiv că „regizorului nu i-a plăcut” și l-a considerat „o catastrofă”.
„Eleva a hotărât nu să elimine, ci să modifice”
„I-am explicat că nu pot face lucrul acesta. Între timp, redactorul-șef a primit pe Instagram un mesaj din partea echipei de producție în care se cere nu să fie eliminat articolul, ci finalul. Eleva a hotărât nu să elimine, ci să modifice articolul fără să-i afecteze conținutul, scoțând doar referirea la cravata galbenă pe care o primește personajul principal la un moment dat de la tatăl său”, a precizat Emil Munteanu.
Profesorul a spus că a fost confruntat și cu argumente care s-au dovedit a fi neadevărate. Producătoarea Cristina Dobrițoiu a susținut că există o „cutumă” în lumea filmului conform căreia în primele zile după lansare nu sunt permise spoilere. Cercetând subiectul, Emil Munteanu a descoperit că o astfel de regulă nu există în mod real în criticile de film din presa internațională. Cu toate acestea, echipa filmului a continuat să exercite presiuni. Mesaje repetate îl îndemnau să apeleze un anumit număr de telefon, iar când producătoarea Cristina Dobrițoiu l-a contactat direct, discuția a ajuns chiar la insinuarea implicării unor avocați. În contextul întrebării sale – ce s-ar întâmpla dacă elevii ar povesti filmul integral pe rețelele sociale? – producătoarea i-a răspuns că e „datoria lui” să îi învețe să nu facă asta și că, în caz contrar, „își vor consulta avocații”.
Scriitorul Florin Lăzărescu: „Un abuz de forță asupra unor copii”
Scriitorul Florin Lăzărescu a subliniat, pentru „Ziarul de Iași”, că discuția publică generată de acest incident nu are legătură nici cu calitatea filmului „Cravata galbenă”, nici cu cât de bine este sau nu scrisă cronica elevei. Problema reală, a afirmat el, este încercarea unor adulți – creatori, producători, regizori – de a exercita presiuni asupra unor elevi pentru a modifica un text. El consideră această intervenție „un abuz de forță asupra unor copii”, un comportament total nepotrivit atât pentru un artist, cât și pentru un adult.
„Dincolo de faptul că ești un profesionist, mi se pare nedemn să te legi de un copil și să depui atâta efort. Adică altă treabă nu ai în perioada asta? Ai un film, lumea discută despre el, sălile, din câte înțeleg, sunt pline la film și tu îți pierzi atâta energie ca să intimidezi niște elevi. Mi se pare absolut șocant. Subiectul nu-i cât de bun e filmul, cât de bine e scrisă sau nu cronica respectivă sau că e spoiler sau nu, ci faptul că niște adulți se leagă de niște copii, în loc să se bucure că există interes din partea tinerilor, în loc să-i încurajăm pentru ceea ce fac mai bine sau mai rău”, a transmis scriitorul ieșean.
Totodată, Florin Lăzărescu a atras atenția asupra reputației și valorii redacției Alecart, unde de-a lungul anilor s-au întâlnit cu elevii mari scriitori internaționali, precum Richard Ford, laureat al Premiului Pulitzer, sau Tracy Chevalier. Potrivit acestuia, toți invitații au plecat de la întâlnirile Alecart impresionați de nivelul discuțiilor și de maturitatea tinerilor.
„Oamenii aceia și-au pierdut vremea, au stat, au găsit telefonul profesorului și au încercat să intimideze, să schimbe o recenzie făcută într-o revistă de cultură a unor elevi. E mai mult decât că nu le-a convenit, e vorba despre faptul că au încercat să intimideze niște tineri, profitând de poziția lor”, a completat Florin Lăzărescu.
Criticul literar și scriitorul Bogdan Crețu: „Principala problemă e proasta înțelegere a actului critic”
Am solicitat un punct de vedere asupra situației și lui Bogdan Crețu, critic literar și scriitor, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Conform explicațiilor acestuia, realizatorii unui film nu ar trebui să intervină niciodată în zona criticii, decât în situații extreme, precum atacuri la persoană sau informații false. În rest, odată ce filmul intră în cinematografe, devine un produs public, fiecare are dreptul să îl comenteze liber. Din acest motiv, presiunile exercitate asupra unei reviste în care scriu elevi reprezintă, în opinia sa, o „situație abuzivă”, alimentată de o neînțelegere fundamentală a rolului actului critic. Critica nu este un instrument de marketing sau PR, iar încercarea de a o transforma în așa ceva trădează, a spus el, „un fel de ciocoism”.
„Aș accepta intervenția producătorilor dacă ar fi vorba despre informații false, lucruri tendențioase, atacuri la persoană, jigniri și așa mai departe. Câtă vreme e vorba despre comentariul unei opere, fie literare, fie cinematografice și articularea unor judecăți de valoare, n-au voie, nu mai e terenul lor. Marketingul e total diferit de critica literară sau de critica de film”, a declarat Bogdan Crețu.
Astfel, criticul respinge categoric pretextul spoilerului. Filmul este deja în cinema, accesibil oricărui spectator, iar ideea că o scurtă mențiune într-o cronică ar putea afecta cariera filmului i se pare „o naivitate stupefiantă din partea unor profesioniști”. Acesta a amintit că există recenzii ale unor profesioniști consacrați – Andrei Gorzo, Victor Morozov – mult mai dure la adresa filmului, fără ca cineva să încerce să le cenzureze.
„Filmul e un produs public, a intrat în cinematografe, are circuitul lui, fiecare îl comentează și se referă la el așa cum crede de cuviință. Ideea că ar fi fost un spoiler la finalul textului e o prostie. Filmul e în cinematografe. Dacă un spoiler dat într-o cronică poate să distrugă curiozitatea de a privi un film, înseamnă că filmul e prost, că n-a știut să-și creeze efectele. Toată lumea se duce la un film la cinematograf ca să afle finalul? Cum adică cineva dă un spoiler și asta blochează cariera filmului? Să fim serioși, filmul e în cinematografe, e public, a intrat într-un circuit pe care producătorii nu trebuie să-l mai controleze”, a adăugat Bogdan Crețu.
Profesoara Serinella Zara: „E mesajul cel mai greșit pe care îl putem transmite unor adolescenți”
Am vrut să aflăm cum se vede situația de la catedră, așa că am contactat-o pe Serinella Zara, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, care este, la rândul său, coordonatoarea unui club de elevi – Clubul Logos. Aceasta consideră că presiunile exercitate asupra elevilor transmit exact mesajul pe care școala și cultura ar trebui să îl evite: acela că, dacă ai scris ceva, nu este suficient de bun sau este greșit.
„E tot mai greu să prinzi tinerii în activități de tipul acesta cultural, pentru că le fuge ochiul în altă parte, iar aici nu e vorba doar despre Instagram. Nu mai există un interes, survine o stare de abandonare a zonei respective, de pură delăsare. Cred că răul cel mai mare aici este, întrucât copiii de tipul acesta vor fi teribil de demotivați”, a explicat cadrul didactic.
În vremuri în care interesul pentru cultură este precar, iar implicarea elevilor în astfel de acțiuni nu este atât de întâlnită, astfel de intervenții riscă să taie din rădăcină tocmai puținele inițiative care mai aduc tinerii aproape de literatură, film și dezbatere. Potrivit Serinellei Zara, „ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem” este să le transmitem elevilor că e mai bine să tacă.
Profesoara a mai subliniat un aspect esențial: un elev de 16 ani nu este critic de film și nici nu trebuie să fie. Este un adolescent care explorează, învață, experimentează și încearcă să-și formuleze propriile impresii.
„Are 16 ani, nu este critic de film, nu e critic de artă, este doar un copil care are o preocupare mult diferită de a altora. Dacă și acestui gen de copil noi îi spunem «taci», atunci nu o să mai rămânem probabil cu niciunul. Măcar dacă era vorba de cartea aceea pe care ți-o cere la școală profesorul pentru examen, dar e un film. Copiii vor să spună ce simt, iar noi, cei mari, venim și le spunem «dar nu spune că ai dat spoiler». Din acest punct de vedere al marketingului, al lumii filmului, al cinematografiei, pot să înțeleg, dar nu vreau să mă duc în zona aceea, pentru că noi discutăm despre o altă lume, a adolescenților care trebuie trași în direcția potrivită”, a punctat Serinella Zara.
Producătoarea Adela Vrînceanu Celebidachi: „A fost din grijă pentru public, nu a existat nicio rea intenție”
Contactată de reporterii „Ziarul de Iași” pentru un punct de vedere asupra întregii situații, producătoarea Adela Vrînceanu Celebidachi a afirmat că întreaga situație a pornit dintr-o neînțelegere și că mesajul transmis către redacția Alecart nu a avut intenția de a critica sau de a cere eliminarea articolului. Potrivit acesteia, și-au dorit ca publicul să poată descoperi deznodământul fără a fi expus, în prealabil, la detalii considerate esențiale pentru experiența cinematografică.

„E o neînțelegere. Le-am scris celor din Iași, le-am mulțumit, am apreciat articolul, dar i-am rugat, ținând cont că eram la două zile de la premieră, să nu descrie deznodământul. Nu am criticat, pur și simplu a fost o rugăminte să nu descrie finalul. Abia intraserăm în cinema. Noi știm ce mesaje primim și toată lumea întreabă «ce se întâmplă cu cravata» sau «se mai întâlnește cu tatăl lui». Fata a scris foarte frumos. Cine e nebun să ceară ca un review pozitiv să fie dat jos? Nu cred că am comis o crimă. Era o rugăminte să nu facem spoiler. A fost din grijă pentru public, nu a existat nicio rea intenție. Lucrurile s-au inflamat mai mult decât trebuiau să se inflameze”, a declarat Adela Vrînceanu Celebidachi.
Producătoarea a afirmat că nu ar fi existat niciun motiv să fi solicitat eliminarea unui text pozitiv și că se simte neînțeleasă în momentul în care este acuzată de cenzură. În ceea ce privește aluziile la avocați, susține că au fost scoase din context și nu au avut legătură cu intenția mesajului inițial. Din perspectiva ei, discuția a degenerat pentru că „lumea caută senzaționalul”.
„Lucrurile s-au interpretat și s-au răstălmăcit. Filmul primind foarte multe aprecieri pozitive, acum, în stilul nostru, facem rău. Eu cred că este o diferență între libertate de exprimare și să publici ceva voluntar fără să spui că e un spoiler. Era doar o rugăminte să mai lăsăm puțin mister pentru public, să nu dezvăluim tot filmul. Adică începi să citești un articol și nu știi că-i tot filmul descris acolo, că nu scria «spoiler» la început”, a mai spus Adela Vrînceanu Celebidachi.
Publicitate și alte recomandări video