Cel mai disputat proiect de hotărâre al ultimei şedinţe de Consiliu Local a fost propunerea de revizuire a amenajării structurale a râului Bahlui. Este vorba de ideea mai veche a transformării albiei - acum, betonată - în zonă de agrement, cu un segment navigabil pentru ambarcaţiuni uşoare, cu debarcadere, piste de alergare, mobilier urban (bănci), platforme belvedere şi poduri pietonale suspendate (hobanate). O hotărâre adoptată cu patru ani în urmă fixa pentru toate aceste lucrări şi pentru stăvilarul din zona Tudor Vladimirescu o valoare de 67 milioane de lei. Propunerea luată în discuţie la sfârşitul săptămânii trecute ia în considerare proiectul celor două pasaje supraterane prevăzut pentru zona Podu Roş şi reduce amenajările la minimum pe această porţiune a râului.

Biserica Lipovenească, ultimul monument istoric rămas de acoperit în Podu Roş

Practic, dispare unul dintre cele trei poduri pietonale prevăzute iniţial (în zona Facultăţii de Construcţii), iar cel din dreptul Bisericii Lipoveneşti este mutat în proiect spre Podul de Piatră. Al treilea rămâne în faţa Facultăţii de Chimie. Prin urmare, şi devizul lucrărilor se micşorează, fiind estimat acum în proiectul modificat la 58,5 milioane de lei. Doar că socoteala iniţiatorului nu s-a potrivit cu cea din legislativul local, unde dezbaterile au fost intense şi prelungite. Discuţiile au „alunecat” spre proiectul celor două pasaje supraterane, motivul pentru care primarul Mihai Chirica a explicat plenului că a „cerut reproiectarea acestei părţi din albia Bahlui, tocmai pentru a lăsa liber spaţiul destinat pasajelor”. Primarul a amintit că avizul Comisiei de Cultură a fost favorabil cu condiţia ca soluţia propusă de arhitect să permită vizibilitate spre anumite puncte (spre centrul oraşului). Totodată, Mihai Chirica a reafirmat că, acolo unde a fost posibil, astfel de pasaje au fost sau vor fi făcute în subteran - şi a dat exemplul planului mutării liniilor de tramvai şi a traficului auto de pe Anastasie Panu sub nivelul străzii, în dreptul Palatului Culturii.

Şeful Comisiei de Urbanism: „Nu putem construi Podul lui Mihai peste Podu Roş”

Discuţiile au continuat pe proiectul pasajelor din Podu Roş, deşi acesta nu figura în ordinea de zi. Chirica a pledat pentru facilitarea mobilităţii în zona Podu Roş, intersecţie care se va bloca în câţiva ani pentru că traficul de 30 de mii de autovehicule pe zi „a depăşit deja condiţiile de autostradă”. El a invocat parcul uriaş de autoturisme din municipiu, 126 de mii de maşini („pe care oamenii trebuie să le folosească pentru că sunt proprietari”) şi direcţia pe care se circulă cel mai mult în Podu Roş, respectiv legătura Centru - Nicolina.

Prezent la şedinţă, arhitectul Cristian Comisu, şeful de proiect al pasajelor, a subliniat că direcţia de trafic vizată e cea spre/dinspre Tudor Vladimirescu-Metalurgie-Sf. Ioan şi a argumentat necesitatea construirii lor cu timpul mare de aşteptare la semaforul din dreptul Facultăţii de Construcţii.

În replică, preşedintele Comisiei de Urbanism a atras atenţia asupra construirii pasajelor prea aproape de Biserica Lipovenească, monument istoric din secolul al XIX-lea. Iulian Nicolau a susţinut că „nu putem construi Podul lui Mihai peste Podu Roş” şi că pasajele nu vor ajuta la creşterea mobilităţii în oraş. Însă Mihai (Chirica) a respins orice atribuire a numelui său pasajelor şi a avertizat că, în lipsa lor, cei din Dancu, de exemplu, vor căuta un acces mai facil spre oraş ori prin Vasile Lupu, ori pe Calea Chişinăului, şi vor bloca astfel alte zone. Cât priveşte construirea pasajului în apropierea Bisericii Lipoveneşti, el a spus că înălţimea nu va depăşi 2 metri şi a comparat acest nivel cu o clădire cu acoperişul verde ridicată prea aproape de biserică.

După aproape o oră de replici şi reproşuri privind abaterea de la ordinea de zi, proiectul a fost supus votului. La a doua numărătoare, rezultatul a arătat că propunerea nu a întrunit majoritatea simplă, taberele USR PLUS şi PSD abţinându-se. Cu 13 voturi pentru şi 14 abţineri, proiectul a fost respins.