ACHIZIŢIILE PUBLICE: legislaţie nouă, cu bile albe şi negre

Modificarea reglementărilor-cadru în domeniul achiziţiilor publice a intervenit ca urmare a obli­ga­ţiei de transpunere în dreptul na­ţional a normelor Uniunii Europene şi au fost, transpuse în legislaţia naţională prin patru acte normative de nivel primar – Legea 98/2016 pri­vind achiziţiile publice, Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de sevicii, Legea 101/2016 privind remediile şi căile de atac), precum şi trei acte normative de nivel secundar – H.G. 395/2016, H.G. 394/2016, al treilea fiind încă în curs de elaborare. Vom enumera principalele modificări aduse de noile legi privind achiziţiile publice (clasice) şi achiziţiile sectoriale.

Pragurile pentru demararea unei proceduri:
 

– 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acorduri cadru de produse şi servicii;
– 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acorduri cadru de lucrări;
– 3.334.050 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acorduri cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice.

Astfel, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 441.730 lei. Pentru valori estimate (totale pe an, CPV şi/sau pe contract de finanţare) cuprinse între 132.519 lei şi 600.129 lei pentru achiziţia de produse/servicii şi între 441.730 lei şi 23.227.215 lei (valori fără TVA) pentru achiziţia de lucrări se va aplica „procedura simplificată”, vechea „cerere de ofertă”.

Reducerea termenelor procedurale

 

– Licitaţie deschisă: perioada cuprinsă între data iniţieirii procedurii şi data depunerii ofertei scade de la 52 zile la 35 zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile dacă o stare de urgenţă demonstrată corespunzător face imposibilă respectarea termenului, respectiv 6 zile în cazul în care se acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice;

– Licitaţia restrânsă: depunerea candidaturii 30 zile standard/15 zile pentru stare de urgenţă; depunere oferte: 30 zile standard/10 zile pentru starea de urgenţă;

– Procedura simplificată: 10 zile pentru achiziţia de servicii sau produse (6 zile pentru achiziţia de produse de complexitate redusă); 15 zile pentru achiziţia publică de lucrări.
– În caz de urgenţă: 9 zile pentru lucrări 6 zile pentru produse şi servicii.

Introducerea de noi criterii de atribuire
 

Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ (obligatoriu pentru serviciile intelectuale şi serviciile sociale), cel mai bun raport calitate-cost (obligatoriu pentru serviciile intelectuale şi serviciile sociale).

Au fost introduse, prin lege, două noi proceduri: negociere competitivă, parteneriatul pentru inovare.  De asemenea, a fost introdus conceptul de strategie anuală de achiziţii publice întocmit de autoritatea contractantă în ultimul trimestru al anului pentru anul următor, strategie ce trebuie să conţină totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate pe parcursul unui an bugetar raportate la Programul anual al achiziţiilor publice.

 

Etapizarea procesului de achiziţie publică

– Etapa de planificare/pregătirea procedurii;
– Etapa de organizare a procedurii şi atribuire contract/acord cadru;
– Etapa post-atribuire contract/acord cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului/acordului cadru.

Alte noutăţi:

 

– Introducerea conceptului de consultare a pieţei cu titlu opţional – publicarea în SEAP a u­nui anunţ privind consultarea, în cazul în care se doreşte achi­zi­ţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. Strategia de contractare se aplică în cazul achiziţiilor cu o valoare estimată egală sau mai mare decât 132.519 lei pentru achiziţia de produse sau servicii, respectiv 441.730 lei pentru achiziţia de lucrări;

– Introducerea Documentului Unic de Achiziţie European (DUAE) – declaraţie pe propria răs­­pundere a candidatului/ofertantului, în formă electonică, ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de califi­care/selecţie şi neîncadrării în motivele de excludere.

– Împărţirea pe loturi. Regula este împărţirea pe loturi a contractului de achiziţie publică (care, astfel, va facilita accesul IMM-urilor). Autorităţile contractante sunt obligate să justifice decizia de a nu a atribui con­tractul pe loturi. Este recunoscut dreptul autorităţilor contractante de a limita numărul loturilor care pot fi atribuite aceluiaşi ofertant, chiar şi în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile; posibilitatea de a atribui contracte prin reunirea mai multor loturi şi acordarea acestora aceluiaşi ofertant în situaţia în care, la aplicarea criteriului de atribuire, acest aspect ar fi mai avantajos pentru autoritatea contractantă, dăcât să atribuie respectivele loturi în mod separat mai multor ofertanţi; posibilitatea de împărţire pe loturi chiar dacă nu sunt produse/servicii/lucrări similare; posibilitatea de a alege criterii de atribuire diferite pe fiecare lot.

 

Beneficii ale noii legislaţii

 

– Se încearcă oferirea unui acces mai facil IMM-urilor de a participa la procesul de ofertare. În acest sens, s-a diminuat deja valoarea garanţiei de participare la cel mult 1% din valoarea estimată a contractului pentru achiziţii mai mici de 25 mil lei, s-a eliminat prevederea prezentării dovezii în original la deschiderea ofertelor, do­cu­men­tele de calificare se vor prezenta doar de câştigătorul procedurii într-un termen rezonabil.

– S-au eliminat cazurile absurde, când pentru o procedură de atribuire a unui contract de 3 milioane de lei, un ofertant era descalificat pentru o datorie de 12 lei reprezentând neachitarea celebrei taxe pe „apa de ploaie“.

– S-au creat premisele ca orice ofertant din România să poată participa la procedure de adjudecare a contractelor în UE, fără a mai exista discriminare.

– S-a eliminat ca factor preponderant criteriul de atribuire preţul cel mai scăzut şi a apărut un altul, explicat mai sus.

 

Neajunsurile legislaţiei, în opinia experţilor consultaţi de „IAŞUL ÎN AFACERI“

 

– Prin semnarea acordului de a­sociere cu Uniunea Europeană, România, în calitate de membru trebuie să transpună în legislaţia naţională directivele aprobate la nivelul Comisiei Europene. Sub ameninţarea tăierii unui pro­cent din fondurile europene alocate perioadei 2014-2020, România a fost obligată să a­dopte în regim de urgenţă noua le­gis­la­ţie privind achiziţiile publice, ceea ce a determinat apariţia u­nor neconcordanţe între legea de bază şi normele metodologice de aplicare a acesteia. Cel mai bun exemplu este cel proas­păt apărut în legislaţia promovată de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) prin care se clarifică unele aspect lăsate „în ceaţă“ de noul pachet legislativ, şi anume posibilitatea descalificării ofertanţilor în cazul în care acesta nu răspunde la solicitările de clarificări.

– Nu s-a făcut şi nici nu se face o campanie în forţă de instruire a operatorilor economici, cât şi a coordonatorilor pe achiziţii publice din cadrul AC dacă se doreşte, conform unei legi uitate, ca în 2018 100% din achiziţii să se desfăşoare electronic.

– Sunt intârzieri în trecerea de le SEAP la SICAP, ceea ce face ca în unele situaţii legislaţia privind achiziţiile publice să nu poată fi aplicată.

– Chiar dacă se doreşte ca toate achiziţiile să se desfăşoare online, proiectul legislativ privind achiziţiile publice online a fost amânat pentru sfârşitul lui 2017.

– S-au separate achiziţiile de produse/servicii/lucrări de cele sectoriale (apă/gaz/ energie), dar fiecare lege prevede înfiinţarea unui birou de achiziţii – unul pe achiziţii clasice şi u­nul pe sectoriale, cel puţin formal!

– Abia din 2018, conform proiectului de hotărâre privind conflictul de interese, va intra în vigoare programul „Preventis“, care va fi un instrument de verificare permanentă, până la nivelul rudelor de gradul 2, a unor potenţiale înţelegeri între ofertanţi şi AC (la începutul, în timpul şi la sfârşitul procedurii de achiziţie).

– Există încă un mare vid în pregătirea experţilor în achiziţii pu­blice. După un curs de trei zile încă poţi fi catalogat expert. Ca o propunere, ar trebui să e­xiste nişte paliere care ar obliga autorităţile contractante, dar şi ofertanţii să deţină un grad de expertiză materializat printr-un cumul de pregătire teoretică, practică, tipuri de proceduri la care a participat şi valorile a­cestora şi, mai ales, calitatea care a avut-o în acea procedură.
 

Publicitate și alte recomandări video