Activitatea vulcanică din Siberia a stat la baza celei mai mari extincţii în masă din istorie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Activitatea vulcanică din Siberia a stat la baza celei mai mari extincţii în masă din istorie

GALERIE
extincii in masa
  • extincii in masa
- +

Acum aproximativ 225 de milioane de ani, la sfârşitul perioadei geologice a Permianului şi începutul Triasicului, trei sferturi din fauna terestră şi 95% din viaţa din ocean au dispărut în doar câteva mii de ani.

Gigantica activitate vulcanică din Siberia de azi şi eliberarea de mari cantităţi de metan din adâncul oceanelor au fost mult timp văzute drept cauze ale extincţiei Permian-Triasic. Dar cauza exactă şi secvenţa evenimentelor care au provocat extincţia au rămas puternic controversate. Acum, savanţi din Germania, Italia şi Canada, în cadrul proiectului BASE-LiNE Earth finanţat de UE şi condus de prof. dr. Anton Eisenhauer de la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetări Oceanice din Kiel, în cooperare cu Centrul Helmholtz pentru Cercetări Geoştiinţifice din Potsdam, au reuşit să reconstruiască convingător întreaga cascadă de evenimente de la vremea aceea, utilizând tehnici analitice utramoderne şi modelare geochimică inovatoare. Studiul a fost publicat în revista internaţională Nature Geoscience.

Pentru studiu, echipa BASE-LiNE Earth a utilizat o arhivă adesea neglijată: cochiliile fosilelor de brahiopode. „Acestea erau organisme asemănătoare scoicilor care au existat pe Pământ mai bine de 500 de milioane de ani. Am folosit fosile de brahiopode bine conservate din Alpii sudici. Cochiliile erau depozitate la fundul apelor puţin adânci de la malul oceanului Tethys acum 252 de milioane de ani şi au înregistrat condiţiile de mediu puţin înaintea şi la începutul extincţiei în masă”, explică dr. Hana Jurikova. Ea este principalul autor al studiului, pe care l-a efectuat în proiectul BASE-LiNE Earth şi ca teză de doctorat la GEOMAR.

Măsurând diferiţi izotopi ai elementului boron în cochiliile fosile, echipa a măsurat valorile pH-ului din oceanul de acum 252 de milioane de ani. Deoarece pH-ul apei de mare este strâns legat de concentraţia de CO2 din atmosferă, a fost posibilă şi reconstrucţia valorilor dioxidului de carbon.

„Cu această tehnică, putem nu numai să reconstruim evoluţia concentraţiei de CO2 din atmosferă, ci şi s-o putem lega evident de activitatea vulcanică. Hidraţii de metan, care fuseseră un presupus factor potenţial, au fost consideraţi a fi o cauză improbabilă de datele noastre”, explică dr. Marcus Gutjahr de la GEOMAR, coautor al studiului.

Pasul următor a fost încărcarea datelor privind boronul şi izotopii de carbon într-un model geochimic pe calculator care a simulat procesele care au avut loc atunci pe Pământ. Rezultatele au arătat că încălzirea şi acidifierea oceanului, asociate cu imensa injecţie vulcanică de CO2 în atmosferă, au fost fatale şi au dus la extincţia prin calcifiere a organismelor marine chiar la începutul extincţiei. Dar, cum emisiile de CO2 au avut consecinţe în continuare în creşterea temperaturilor globale provocată de efectul de seră, a crescut şi măcinarea chimică a rocilor terestre.

Timp de mii de ani, fluviile şi ţărmurile au deversat cantităţi tot mai mari de nutrienţi în oceane, care au devenit supra-fertilizate. Rezultatul a fost o sărăcire la scară mare în oxigen şi modificarea unor întregi cicluri de viaţă. „Această prăbuşire de domino a ciclurilor şi proceselor interconectate de susţinere a vieţii a dus în cele din urmă la dimensiunea catastrofală a extincţiei de masă de la hotarul Permian-Triasic”, conchide dr. Jurikova.

În acest studiu, brahiopodele au fost pentru prima oară utilizate ca arhivă a condiţiilor de mediu, iar metode analitice relevante au fost îmbunătăţite şi dezvoltate. „Fără aceste noi tehnici ar fi fost dificil să reconstruim procese de mediu de acum 250 de milioane de ani în asemenea detalii”, spune prof. Anton Eisenhauer. „Mai mult: aceste metode pot fi aplicate în alte cercetări ştiinţifice”. (Phys Org)

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.