Memorandumul de punere sub acuzare este un adevărat rechizitoriu, în care sunt consemnate cronologic faptele și acțiunile care au dus la asaltul asupra Congresului american. Congresmenii democrați îl fac pe Donald Trump direct responsabil pentru asalt, pe care l-a promovat și provocat prin acuzații nesusținute că alegerile ar fi fost fraudate, prin apeluri repetate la protest și chiar prin incitări la violență, potrivit documentului, pe care îl puteți consulta integral aici:

Memorandum acuzare Donald Trump

„Preşedintele Trump a incitat o mulţime violentă să atace Capitoliul SUA”, iar „dorinţa sa de a rămâne la putere cu orice preţ este un act de trădare de amploare istorică, ce necesită o condamnare” la capătul acestui proces care a început în Senat la 8 februarie, afirmă procurorii democraţi în argumentul lor, făcut public marţi.

„Este imposibil să ne imaginăm că evenimentele de la 6 ianuarie s-ar fi produs dacă preşedintele nu ar fi creat un butoi cu pulbere, nu ar fi aprins un chibrit şi nu ar fi încercat apoi să profite personal de haosul care a urmat”, dau asigurări procurorii, membri democraţi din Camera Reprezentanţilor.

Acuzațiile
Devenind primul preşedinte din istoria SUA care se confruntă cu un al doilea impeachment, Donald Trump este acuzat de „incitare la insurecţie” pentru că a încurajat miile de susţinători adunaţi la Washington la 6 ianuarie să ia cu asalt şi să ocupe Congresul. Violenţele au făcut cinci morţi.

Fostul preşedinte nu şi-a recunoscut niciodată explicit înfrângerea în faţa democratului Joe Biden la alegerile de la 6 noiembrie, denunţând fără probe fraude masive în timpul scrutinului.

La 6 ianuarie, Trump a făcut apel la susţinătorii săi să mărşăluiască spre Capitoliu în momentul în care membrii Congresului certificau victoria rivalului său.

În ceea ce îi priveşte, republicanii contestă legalitatea procedurilor judiciare împotriva unui preşedinte care nu mai este în funcţie.

Însă „Constituţia se aplică în prima zi a mandatului unui preşedinte, în ultima sa zi şi în toate zilele dintre cele două”, afirmă procurorii, care vor să facă din acest proces un exemplu pentru istorie.

„Un eşec al condamnării i-ar încuraja pe viitorii lideri să încerce să îşi păstreze puterea prin toate mijloacele şi ar sugera că nu există nicio limită pe care un preşedinte să nu o poată depăşi”, explică ei.