„Odată ce, de la nivelul cancelarului şi ministrului de interne, s-a anunţat o anumită decizie, era foarte greu de presupus că această decizie se schimbă la 180 de grade. (...) M-a încurajat ideea că reuniunea ambasadorilor, COREPER, a fost de acord cu punerea pe agendă (la Consiliul JAI din 8 decembrie - n.r.). De regulă, pe agendă la JAI se pune o temă care urmează să fie acceptată prin decizie de către toţi ceilalţi”, a arătat Cristian Diaconescu, miercuri seara, la Digi24.

„În al doilea rând, şi aici am o nuanţă faţă de poziţionările inclusiv instituţionale din România, şi anume separarea de Bulgaria. Este o eroare şi produce un anume tip de sprijin tocmai celor care ne generează nouă probleme. Dacă observaţi, Olanda se referă la Bulgaria, Austria se referă la Bulgaria şi România. Cum arată în teren situaţia? Bulgaria şi România trebuie să meargă la pachet, nu neapărat pentru că ar avea simpatii extraordinare, ci pentru că împreună închid o zonă de securizare de 640 de kilometri în care, dacă ambele ar fi în Schengen, vine FRONTEX-ul şi practic asigură frontiera externă”, a explicat fostul ministru de externe.

MIGRANŢII NU TREC PRIN ZONE DE FRONTIERĂ, CI PRIN „NIŞE DE OPORTUNITATE”

O altă problemă observată de Cristian Diaconescu este că autorităţile din Austria evită să recurgă la cuvântul „refugiaţi” şi folosesc „migranţi”. În opinia fostului ministru, Austria se teme să spună că s-ar referi, de fapt, la ucraineni, pentru că atunci ar intra în contrasens cu spiritul european.

„Dar migranţii nu trec prin posturi de frontieră. Migranţii trec prin diverse nişe de oportunitate. Într-o formă sau alta. Primirea mea în Schengen îmi incubă obligaţia de a păzi frontierele externe ale spaţiului Schengen, că aşa spune acordul. Nu-mi vorbi de puncte de frontieră, pentru că în punctele de frontieră, acordul Schengen exclude anumite tipuri de controale. Dacă primeşti România fără a primi Bulgaria, bulgarii au şi spus-o, intră într-o situaţie de respingere. Ei, imaginaţi-vă în acel moment că un milion de oameni care merg spre nordul Greciei, Salonic, un milion de oameni care merg spre Trieste, spre Italia, vor primi un fel de vamă neagră, cum se spune, în Bulgaria. Un transport de marfă pe TIR-uri - cum înţeleg că s-a şi dat dispoziţie, de altfel, intern, în Bulgaria - este cântărit pe patru cântare şi dacă depăşeşte pe o osie o anumită cantitate, nefiind în Schengen Bulgaria, nefiind asociată întregului proces de evaluare, îi aduce transportatorului 18.000 de euro sancţiune. Asta face Bulgaria, dacă nu intră în Schengen. Or, din acest punct de vedere, ideea Bucureştiului de a se disocia e una proastă. Este, mă rog, modesta mea părere”, a punctat fostul ministru de externe, recunoscând că nu ştie dacă oficial se lucrează sau nu la această variantă, a disocierii României de Bulgaria.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CONCRET ÎN CONSILIUL JAI

„Asta este ceea ce am auzit la un moment dat public, prin disociere. Deci, în momentul în care vii în JAI, nu vii la vot, în sensul că facem tur de masă şi ne exprimăm votul unul, altul. Nu! Ci pur şi simplu supun punctul de pe agendă spre discuţie - acceptarea României, Bulgariei şi Croaţiei ca membri Schengen. Dacă punctul de pe agendă nu comportă discuţii în rândul mesei, it is so decided, îl considerăm aprobat. Dacă încep discuţiile, care pot fi: în acest moment, România este puţin mai avansată decât Bulgaria, numai că trebuie să ne gândim ce fel de mecanism juridic aplicăm în ceea ce priveşte decuplarea României de Bulgaria, după care un alt stat, nu ştiu cine, spune: nu ţine de competenţa JAI-ului să facă acest lucru, deci trebuie să mutăm subiectul la Consiliu. Şi până când Consiliul nu se hotărăşte, amânăm decizia. Dau nişte exemple. Orice obiecţie în legătură cu procesul de lărgire înseamnă votăm cine este pentru. Dar dacă Austria se abţine, tace. Şi dacă tace, este consens de aprobare”, a explicat fostul ministru de externe.

FRANŢA ŞI GERMANIA SUNT NEDUMERITE DE POZIŢIA AUSTRIEI

În momentul în care Austria face o obiecţie, tema pe care o induce, chiar dacă nu este direct legată de România, Bulgaria, devine temă de dezbatere în jurul mesei şi de aceea pentru Austria era important să fi reuşit să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi, ca să nu fie pusă în situaţia de a se de a se exprima prima, de a fi singură. „Pentru că, din câte ştiu, în acest moment, şi Germania, şi Franţa sunt de partea României, Bulgariei şi Croaţiei. Ambele state îşi exprimă nedumerirea în legătură cu poziţia Austriei. Deci Austria chiar se singularizează în acest moment”, a arătat Cristian Diaconescu.

„Având în vedere totuşi masa critică pe care românii au reuşit să o creeze în legătură cu acest subiect, inclusiv cea publică, această şedinţă JAI trebuie să iasă cu o soluţie, care să nu fie maximală. Deci nici nu acceptare pur şi simplu, nici o respingere pur şi simplu. Aici e vorba mai mult de speranţă. România trebuie să fie profesionistă până în pânzele albe, pentru că acel compromis trebuie să nu compromită. Deci trebuie să vină şi din partea Austriei, şi e şi Olanda în proiect. Sigur că nu ne priveşte direct pe noi, dar priveşte Bulgaria şi se pune problema cum s-ar putea, din punct de vedere juridic, decupla. Şi atunci, uite că n-avem soluţie, deci asta e, ambii merg la pachet: afară”, a explicat Cristian Diaconescu.

CE AR ÎNSEMNA O DECIZIE DE AMÂNARE „BINE COAFATĂ”

El a înaintat şi un alt scenariu - o decizie de amânare. „Nu luăm o decizie azi, luăm o decizie de amânare. Luăm o decizie de amânare poate doar în legătură cu aerianul şi navalul - problema e pe teren - urmând ca decizia privind libera circulaţie, înlăturarea frontierelor terestre, să se ia după o perioadă de timp. Aici este o problemă”, a atras atenţia fostul ministru de externe.

„Dacă se acceptă de către România şi Bulgaria ca această decizie să să le separe, de genul: terestru pentru o perioadă de timp - România în martie, Bulgaria în octombrie - nu e corect nici pentru România. Eu mă gândesc cum va fi implementată după aceea. E ca la negocierea între Ucraina şi Federaţia Rusă. Contează nu neapărat ce ne înţelegem acum, ci în ce măsură vor executa părţile ceea ce ne înţelegem. Şi în al doilea rând, să nu fie cu condiţionalităţi, pentru că dacă iau o decizie de amânare cu condiţionalităţi este o decizie negativă, bine coafată. În momentul în care nu am condiţionalităţi şi automat fără să fie nevoie să facem nimic în plus - eventual să ne explicăm între noi, să întrebăm Frontex-ul, să vedem de unde au venit oamenii ăia, bun, e în regulă - dar dacă adaug condiţionalităţi politice, asta nu e o decizie care să corespundă intereselor României”, a punctat fostul ministru de externe.

CE DECIZIE DE COMPROMIS AR FI CONVENABILĂ LA CONSILIUL JAI

Întrebat la ce se aşteaptă după Consiliul JAI de joi, Cristian Diaconescu a spus că se aşteaptă ca Austria să susţină aderarea României şi Bulgariei la pachet, pentru a aduce şi Olanda în ecuaţie. „Mă aştept ca România să iasă cu o soluţie pe care o va considera acceptabilă politic - aici este o problemă de asumare - dar în orice caz, respingerea, după părerea mea, este exclusă. Bucureştiul are în acest moment toate condiţiile necesare pentru a găsi o soluţie de compromis”, a spus Diaconescu.

Întrebat care consideră că ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus că ar fi varianta „unui termen dilatoriu”. Şi a explicat ce înseamnă: „Am decis ca în două luni, în trei luni, România să devină stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discuţia. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu această variantă - de aceea spuneam că e nevoie de presiune - tot expozeul public cu refugiaţi cade în acest moment. Pentru că dacă dăm un termen dilatoriu, urmând să reevaluăm candidatura României, fiţi siguri că Austria a câştigat. Mâine ar trebui să intrăm în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil şi fără alte condiţii”, a arătat fostul ministru de externe.

El a sugerat că pentru a obţine o astfel de decizie, România îşi poate exercita dreptul de veto în privinţa altor chestiuni. Bulgaria deja a ameninţat că se va opune la orice propunere în legătură cu refugiaţii. „Ceilalţi vor înţelege: mă, poate? Că una e să zici, alta e să şi poţi. Mă, poate? Domnule, poate! Toate datele sunt cunoscute perfect, inclusiv de Austria. Şi atunci, pentru că avem şi situaţia României şi pentru că detaşarea de Croaţia dă un anume semnal înăuntrul UE - că noi avem o a doua foaie sub masă, Europa cu mai multe viteze, noi am uitat ce a făcut Juncker (fostul preşedintele al Comisiei Europene - n.r.). Nu cred că e momentul. Şi faţă de Federaţia Rusă. Vine iarna, poate va încerca să maximizeze nişte vulnerabilităţi, ăştia sunt la frontiere. Deci, în condiţiile astea, hai să găsim o formulă care să dea un orizont de aşteptare corespunzător tuturor. Poţi să amâni şi Croaţia trei luni, nu e o problemă, că a stat 11 ani, ca şi noi. Repet, ţine numai de profesionalism. Acolo, în sală, dar şi în Centrală, în modul în care te mobilizezi în diverse capitale - să-l faci pe occidental partenerul tău, să vină el cu soluţia! Din bilateral, între tine şi Austria, în momentul ăsta, nu iese soluţia. Să-l faci pe el să vină cu soluţia!” - a explicat fostul şef al diplomaţiei.