Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Adiacentul posibil

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Conceptul a fost emis de către Stuart Kauffman, biolog şi medic american, cercetător al apariţiei vieţii pe Pământ (n. 1939, absolvent de Oxford, dar şi al Dartmouth College şi University of California San Francisco, profesor la University of Chicago, University of Pennsylvania (SUA) şi University of Calgary, Canada). Posibilul adiacent, după Kauffman, defineşte toate acele reacţii moleculare care se puteau realiza direct din supa primordială, adică posibilitatea ca acele combinaţii de câteva molecule de amoniac, metan, apă, dioxid de carbon, aminoacizi să genereze cărămizile vieţii. Cu alte cuvinte, Kauffman arată faptul că numai la acel moment când condiţiile de mediu şi de existenţă a unor substanţe erau îndeplinite se puteau forma nenumărate combinaţii care să conducă la apariţia vieţii pe Pământ.

Steven Johnson, în lucrarea sa De unde vin ideile bune. Istoria naturală a inovaţiei, preia conceptul lui Kauffman şi îl generalizează la procesul de creaţie ştiinţifică şi tehnică. Se constată astfel că, de fapt, produsele inovative se produc din combinarea a ceea ce există pe lume la un anumit moment şi nu printr-o revelaţie supranaturală, care ţine de clişeele romantice legate de apariţia invenţiilor şi descoperirilor. Limitele adiacentului posibil sunt reprezentate de realitatea materială înconjurătoare, de conceptele cu care operăm la un moment dat şi de nivelul de calificare a oamenilor. Johnson o spune pe şleau când afirmă că ideile noi se construiesc din piese uzate, care, întâmplător, se găseau în garaj. Cel mai elocvent exemplu este felul în care s-a rezolvat o situaţie limită în timpul zborului Apollo 13, atunci când trebuia făcută o adaptare a unor filtre cu secţiune pătrată la nişte furtunuri cu secţiune circulară. Atunci, inginerii de la NASA au primit această temă şi li s-a pus la dispoziţie exact ceea ce aveau la îndemână astronauţii în spaţiul cosmic (hărţi lunare, benzi adezive, saci de ambalaj, cutii de tablă etc.). În filmul Apollo 13, şeful Echipei Operaţiilor de Zbor le spune inginerilor: Vom găsi un mod de a face ca asta să se potrivească cu un orificiu din ăsta, folosind numai astea (adică piesele enumerate mai sus). Acesta era, pentru ei, posibilul adiacent.

Astfel, în aceste condiţii, fiecare invenţie apare la timpul ei (este ca atunci când comentatorii sportivi spun că golul pluteşte în aer, o afirmaţie plină de poezie, dar şi de adevăr ştiinţific). De exemplu, apariţia becului electric sau a telefonului au fost rezultatul unor curse între inventatori, care, la un moment dat, se aflau în starea în care, din lucrurile şi conceptele de care dispuneau la un moment dat, puteau să realizeze aceste invenţii. Problema era cine finalizează primul invenţia cu pricina. Tot Johnson ne spune cum, pe la 1920, doi profesori de la Columbia University, William Ogburn şi Dorothy Thomas au identificat 148 de inovaţii născute în mod independent, la o distanţă în timp de mai puţin de 10 ani, publicând un eseu numit Sunt invenţiile inevitabile? Este cam ceea ce s-a întâmplat cu magnetonul (o constantă fizică şi, în acelaşi timp, unitatea naturală pentru a exprima momentul magnetic al unui electron), descoperit independent de către Ştefan Procopiu şi Niels Bohr.

Posibilul adiacent se manifestă diferit în timp şi spaţiu.

Sunt creaţii care sparg limitele posibilului adiacent. Poate cel mai şocant exemplu este cel al lui Heron din Alexandria care, acum 2000 de ani, descoperă puterea aburului, dar limitele fizice ale timpului nu au permis exploatarea acestei descoperiri, care a fost folosită la realizarea unor jucării, foarte ingenioase ce-i drept! Charles Babbage a creat primul calculator programabil din lume pe la 1837, dar primul calculator adevărat a apărut după 100 de ani. Mai aproape de noi, codurile de bare au apărut în 1948, însă s-au generalizat în comerţ abia în anii '70.

Posibilul adiacent se manifestă diferit şi în spaţiu, în diverse zone geografice. După unele studii se pare că echipamentele medicale trimise în zone foarte sărace ale globului se defectează în proporţie de 95% în primii 5 ani de folosire (clima diferită, lipsa pieselor de schimb, lipsa personalului de întreţinere, penele de curent frecvente etc.). Atunci când, în 2008, profesorul Timothy Prestero de la MIT a vizitat secţia de nou-născuţi a spitalului din oraşul indonezian Meulboh, a constatat că toate cele opt incubatoare primite în 2005, ca ajutor după tsunami-ul din 2004, erau defecte. Prestero a început lucrul la un incubator destinat special ţărilor lumii a treia. Soluţia a venit din partea unui doctor din Boston, Jonathan Rosen, care a observat că cetăţenii din ţările sărace se puteau lipsi de orice altceva în afară de automobil, pe care îl făceau să funcţioneze oricât de vechi şi de deteriorat era acesta (ne amintim şi noi de autoturismul nostru naţional la repararea căruia se foloseau sârme, funii, cuie, garnituri de chiuvetă, ciorapi de damă etc.). Deci, adiacentul posibil al acestor oameni se limita la o anumită mulţime de lucruri şi concepte, mult mai restrânsă decât în lumea civilizată. În consecinţă, Rosen i-a sugerat lui Prestero să facă un incubator din piese de maşină. Acest incubator, numit NeoNurture, arăta ca un incubator modern, dar încălzirea se făcea cu faruri de automobil, circulaţia aerului cu ventilatoarele de bord, alimentarea de la un acumulator auto prin intermediul unei brichete ş.a. Nu era nevoie de manual de întreţinere sau de cine ştie ce specialişti. Oricine ştia să repare o maşină, iar piese de schimb se mai găseau!

Adiacentul posibil nu este static. Prin creaţiile pe care le generează, acesta deschide noi niveluri ale cunoaşterii, astfel încât, cu trecerea timpului, devine din ce în ce mai cuprinzător şi mai prolific în generarea de idei creatoare!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri