Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
„Sunt produsul şcolii româneşti, dintr-o epocă în care, spun eu, se dădea mai multă atenţie învăţământului“, declară Adrian Benţa, poate cel mai cunoscut consultant fiscal de la noi în acest moment. Cu o prezenţă mediatică susţinută, domnia sa acceptă să sprijine jurnaliştii din postura de „traducător“ al „mersului taxelor şi impozitelor“ în România pentru un public foarte larg. „Mă cunoaşteţi în postura de consultant fiscal, dar sunt şi auditor financiar, profesor, formator, am publicat cel puţin vreo zece cărţi, dintre care vreo câteva tratate de fiscalitate“. Adrian Benţa se defineşte şi ca mic antreprenor: „sunt angajator de vreo şapte ani şi, mai nou, proprietar şi administrator de societăţi“. Predă de mai mulţi ani un curs de fiscalitate studenţilor, iar acest exerciţiu l-a ajutat să îşi structureze discursul şi să-l „ajusteze“ pentru a fi cât mai accesibil. „Viaţa mi-a impus să folosesc un limbaj pe înţelesul tuturor“.
De la Codul lui Da Vinci la Codul Fiscal românesc
„Noi suntem tributarii gândirii pe termen scurt. Dacă ne referim la un calcul sec de legislaţie, de modificări legislative, vechiul Cod Fiscal a fost modificat de sute de ori. Dar dacă ne referim la o istorie recentă, de un an de zile, observăm că numai între Crăciunul de anul trecut şi Anul Nou, deci cu o zi-două înainte de începerea anului, au fost publicate peste patruzeci de acte normative. De la începutul anului şi până astăzi, la acest interviu, suntem în noiembrie, serviciul nostru de Alerte Fiscale (bentaconsult.ro – n.r.) a notificat şi a contabilizat apariţia a peste 120 de acte normative în domeniul fiscal. Din păcate, legea fiscală devine atât de agresivă, nu neapărat prin conţinutul său, cât prin imposibilitatea de a o memora, de a o înţelege şi de a o aplica pe termen scurt. Sunt ferm convins că 90% dintre contribuabili merg pe ceea ce au înţeles din lege, şi nu au înţeles-o în totalitate şi nu este vina lor. Avem tone de legislaţii fiscale date foarte rapid, uneori neexplicitate, uneori eronate, ceea ce face ca imediat, într-o perioadă ulterioră, când ne dăm seama de aceste situaţii, să ne corectăm. Se fac prea multe experimente pe contribuabili, dintr-o dorinţă de a combate evaziunea fiscală. Această evaziune fiscală există, este foarte clară şi trebuie combătută, însă trebuie mers pe metode punctuale, chirurgicale.“
2016 - anul publicării listelor marilor şi micilor datornici la bugetele centrale şi locale
"Listele de datornici ne arată un eşec al fiscalităţii pentru micii contribuabili. Ne aducem cu toţii aminte că am văzut circa 160.000 de societăţi mici şi mijlocii de la care bugetul a pierdut 72 de miliarde de lei, din care 66 de miliarde erau realmente pierduţi. Circa 16 miliarde de euro. Culmea este că nu se sesizează nimeni din această minunată ţară să ia o decizie. «Băi, ce facem cu micii contribuabili?», cei care, culmea, sunt principalii angajatori din România. Pentru că suntem într-o situaţie în care suprataxăm anumite afaceri, dar noi nu încasăm banii. Bugetul cheltuie bani cu administrarea acestor taxe, cu somaţii, cu inspecţiile în desfăşurare, cu tot ce ţine de aparatul administrativ şi nu se încasează bani. Prin urmare, lista datornicilor, din punctul meu de vedere, ne aduce o realitate pe care o conştientizăm, dar vom judeca dacă este bine sau rău în timp, după percepţia fiecăruia."
ANAF: între mult zgomot pentru nimic şi acţiunile eficiente
„Trebuie să recunoaştem că există şi mica evaziune, cea generată în general de magazinele mici din colţ. Vedem, de asemenea, că a început o operaţiune de combatere tot a micii evaziuni printre chiriaşi, printre cei care nu plătesc contracte, însă marea evaziune este dată doar de anumite societăţi şi de anumite lanţuri infracţionale. Acolo spun eu că, pentru a avea un real succes, trebuie să te duci pe acele acţiuni punctuale. Or, noi privim nişte acţiuni globale. S-a introdus celebrul «formular 088», care a considerat apriori infractoare potenţiale toate societăţile care se înregistreză în scopuri de TVA. Şi, iată, rezultatele se văd. Din circa 40.000 de solicitări, 16.000 de societăţi au fost refuzate. Pentru publicul larg, noţiunea de refuzare a înregistrării în scopuri de TVA nu înseamnă foarte mare lucru, însă trebuie încet-încet să înţelegem cu toţii că o societate căreia i s-a anulat codul de TVA este destinată spre închidere, spre insolvenţă. Şi atunci, publicul larg trebuie să ştie că anumite categorii de societăţi sunt într-un anumit pericol. Şi trebuie să mai înţelegem ceva. Bugetul ţării este construit de nişte contribuabili, circa 8.000 de societăţi plătesc 80% din taxele încasate la buget. În momentul în care tu ai câteva sute, câteva mii de astfel de societăţi într-un pericol de a-şi înceta activitatea, atunci aceste lucruri afectează întreaga activitate naţională.“
Predictibilitatea fiscală: a fi sau a nu fi
„Trebuie să dăm Cezarului ce e al Cezarului. Noul Cod Fiscal aduce o claritate mai mare a textului normativ. Însă procentele de impozit, că sunt 5% pe dividende, că vor fi 16% sau că vor rămâne la 5%, sunt decise pe ultima sută de metri din cauza dificultăţilor bugetare.“
Ce fel de buget va avea România în 2017?
Indiferent care va fi guvernul ce va veni, va trebui să dea un buget pentru 2017. Am văzut că prin Parlament trec tot felul de măriri salariale, acestea vor trebui acoperite de undeva.
Corect. Trebuie să explicăm că bugetul statului este asemenea a două găleţi. Într-o găleată sunt cheltuielile, într-o găleată sunt veniturile. Veniturile bugetare le încasezi de la contribuabili sau, cel mai rău, te împrumuţi. Cheltuielile sunt cele de zi cu zi ale statului, reprezentând salariile, cheltuielile administraţiei sau investiţiile publice. Din păcate, acest buget trebuie, din punctul de vedere al economistului Adrian Benţa, să fie întotdeauna la un deficit zero. Adică să cheltui cât ai încasat.
Ceea ce în realitate nu prea se poate întâmpla.
Ceea ce nu se întâmplă! Istoria ne arată, şi totdeauna trebuie să citim în istorie, că întotdeauna statele care se dezvoltă vor merge pe un deficit. Adică suma cheltuielilor este mai mare decât suma veniturilor, iar deficitele, de obicei, sunt finanţate prin datorii. În acest moment, pentru a lua o decizie aferentă bugetului anului viitor trebuie să analizăm prezentul. Observăm că adevărata creştere din anul 2016 nu este o creştere chiar atât de sănătoasă. Doar anumite sectoare de activitate cresc, respectiv a crescut IT-ul, avem ceva pe la agricultură, avem ceva pe la activitatea auto...
Dar, cum s-ar spune, nu se simte în buzunar.
Nu se simte în buzunar, dar se simt încasările bugetare. Însă se simt pentru că noi am vândut bunuri achiziţionate din import, produse în alte state. Teoria economică spune aşa: „dacă vrei să te dezvolţi, creşte consumul“. Dar au uitat să menţioneze specialiştii: creşte consumul bunurilor produse la tine în stat. Dacă tu consumi bunuri produse din alte state, atunci o duce bine cel care este producător. Deci anul 2016 l-am avut în iunie cu un deficit al balanţei comerciale de 6 miliarde de euro, o sumă mare. Tendinţa către finalul anului 2016 este de a accentua acel deficit. Prin urmare, bugeul de anul viitor va fi construit deja de la o prezumţie de deficit. Indiferent de ce culoare politică va fi ministrul de Finanţe, va avea o sarcină foarte grea. De ce? Unu: actualul Cod Fiscal spune să se reducă cota de TVA de la 20% la 19%. Doi: se mai abrogă una dintre taxele hulite, taxa pe stâlp, mai apare încă o abrogare de o taxă care iarăşi este hulită, este ilegală, declarată şi de Curtea Europeană, taxa de primă înmatriculare, de timbru de mediu, cum a fost redefinită.
Celebra taxă care i-a determinat pe oameni să-şi înmatriculeze maşinile în Bulgaria.
Ei bine, toate aceste reduceri de taxe scad veniturile bugetare. Concomitent, avem o creştere de cheltuieli şi nu spun, eu sunt de acord ca toată lumea să aibă salarii mari, inclusiv orice persoană din sistemul public, dar ideea este că aceste creşteri de salarii trebuie să fie întotdeauna echivalente şi echilibrate prin creşterea productivităţii muncii. Evident că trebuie să stimulăm anumite sectoare, învăţământul şi sănătatea sunt foarte binevenite, însă observăm că aceste cheltuieli dezechilibrează bugetul – ne place, nu ne place, fiscalitatea nu este nici morală şi, câteodată, nici egală. Prin urmare, eu mă aştept ca în anul următor să avem în continuare o creştere economică care va genera încasări suplimentare la buget, dar totodată să apară şi alte taxe. Fie taxa de mediu redefinită – există oricum proiectul ca să fie introdusă în preţul benzinei –, fie pur şi simplu, în februarie, pentru că nu este prima noastră experienţă, după ce se adoptă bugetul, să vedem câteva ordonanţe de urgenţă, date punctual peste noapte, prin care apar noi taxe.
Din punctul dumneavoastră de vedere, domnule Benţa, care ar fi paşii prin care am putea să combatem eficient, măcar pentru următoarea generaţie, analfabetismul financiar?
Aş vrea să vă spun că săptămâna trecută am avut o discuţie cu cineva care venea din Germania. Acolo copiii sunt educaţi de mici să-şi drămuiască banii, să înţeleagă circuitul economic şi valoarea banilor, respectiv să-şi calculeze bine până şi banii de buzunar. Ar trebui să avem câteva lecţii de mici, de la început, încă din şcolile generale, iar ulterior să se dezvolte acele sectoare de a învăţa să fim antreprenori. Nu vom fi cu toţii, dar în momentul în care vom avea mai multă informaţie din zona de antreprenoriat, vom cunoaşte mai multe elemente şi va fi mai bine pentru toţi.
Cuvinte cheie: + fiscalitate, evaziune fiscala, contribuabili, avisso, platitori impozite, buget, romania, iasi, anaf, predictibilitate
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |