De Business

Punem punctul pe știi

Un profesor-antreprenor analizează oportunitățile din industria IT

Adrian Brezulianu:  Vor fi afectați de Inteligența Artificială angajații care nu au o bază solidă

marți, 04 iunie 2024, 03:00
9 MIN
 Adrian Brezulianu:  Vor fi afectați de Inteligența Artificială angajații care nu au o bază solidă

„Cutremur în industria IT“, titrează presa din România ultimelor două săptămâni, după ce Gameloft România, subsidiara grupului francez Gameloft, unul dintre cei mai mari producători de jocuri pentru dispozitive mobile, a anunțat că va închide studioul din Cluj-Napoca și îi va concedia pe toți cei 136 de angajați care lucrează la acest punct. În timp ce știrile din IT-ul clujean sunt mai degrabă pesimiste, antreprenorii ieșeni din tehnologia informației spun că, pe ansamblu, se așteaptă la o creștere a afacerilor și nu la o scădere. Ziarul de Iași a stat de vorbă cu unul dintre cei mai experimentați antreprenori de pe piața locală de IT, Adrian Brezulianu (foto), CEO al companiei Greensoft despre starea actuală a industriei în care operează compania sa, dar și despre posibile direcții de dezvoltare.

„Eu cred că Iașul va crește continuu. Mai încet, dar va crește. Și cred că avem și un avantaj aici, în Moldova, față de celelalte regiuni. Există mai multă stabilitate. Dacă ne uităm la procentele de migrare a personalului de la companiile din Iași, Cluj, București, Timișoara, vedem că Iașul este regiunea cu cea mai mare stabilitate. Și asta cred că ține de mentalul nostru de moldoveni, suntem mai loiali“, este convins Adrian Brezulianu, care vorbește în timpul interviului într-o dublă calitate – pe de o parte aceea de antreprenor, pe de altă parte cea de profesor (este conf. dr. ing. și predă „Rețele de calculatoare“ la Facultatea de Electronică, Telecomunicații şi Tehnologia Informaţiei, în cadrul Universități Tehnice Gheorghe Asachi din Iași).

Diferențele de salarii în IT între Cluj și Iași sunt de 15-20%

„Apropo de ce s-a comentat în toată presa națională privitor la decizia Gameloft să disponibilizeze angajații din Cluj, e simplu: au găsit o altă variantă mai ieftină în altă parte. După părerea mea, Clujul va începe să sufere un recul, oarecum firesc, pentru că au avut o creștere foarte accelerată. Și e firesc ca, la un moment dat, un jucător de pe piața IT de acolo să decidă mutarea echipei în Republica Moldova sau în Georgia, de exemplu, nu la Timișoara, Bihor sau Iași. Pentru că mutarea în interiorul țării nu înseamnă neapărat costuri mult mai reduse. Acum diferențele sunt de 15-20% între Cluj și Iași. O companie care face o relocare are cheltuieli și la închidere și la deschidere, în partea cealaltă. Dacă nu vede o diferență de măcar 30%, nu o face. Sau închide de tot. Sau se duce în India“.

Compania condusă de Adrian Brezulianu, înființată în urmă cu 22 de ani, s-a dovedit rezistentă în fața diverselor cutremure descrise de presa vremii sau resimțite de industria IT. În prezent, fondatorul Greensoft împarte acțiunile companiei (25%) cu George Octavian Mardarasevici (75%). În 2022, compania cu domeniu preponderent de activitate în domeniul consultanței în tehnologia informației își creștea cifra de afaceri cu 84% față de anul anterior (13,3 milioane lei), iar profitul cu 1.372% (ajungând la aproape două milioane de lei).

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 9

În același timp, numărul angajaților creștea la 37, față de 28 de angajați în 2021. Datele de bilanț pentru anul 2023 arată o creștere puternică a cifrei de afaceri până la 21,7 milioane lei, profitul net reducându-se la 1,2 milioane. Greensoft a ajuns între timp la aproape 70 de angajați, după cum spune CEO-ul companiei, iar sediul a fost mutat într-un spațiu mai generos, în centrul Iașului.

E printre puținele companii de IT în care 95% dintre angajați lucrează la birou

„Nu mai încăpeam“, spune simplu Adrian Brezulianu, care se laudă că firma sa a reușit o performanță cu care puține companii din Iași se pot mândri în prezent: a convins angajații să se întoarcă la munca de birou: „Noi îi ținem aici, îi forțăm să vină la birou și să interacționeze. Și, credeți-mă, multora dintre ei a început să le placă. Mă uit în jur, cred că suntem una dintre puținele companii la care vin colegii la birou în proporție de 95%, în timp ce, după estimările mele, în acest moment cam 60-70% din munca din companiile IT din Iași se desfășoară de acasă“.

În IT, e importantă munca la birou, pledează Brezulianu în continuare împotriva lucrului de acasă, oferind un exemplu: „Într-o redacție, unde specificul muncii e de teren, e mai puțin probabil să crească productivitatea adunând oamenii la birou. Dar în IT e altfel. La noi, faptul că trebuie să lucrăm în echipă, și faptul că avem echipe parțial suprapuse pe proiecte diferite, face ca orice discuție la birou să clarifice lucrurile într-un sfert de oră, de exemplu“.

Tinerii își consumă prea mult timp pe rețelele de socializare

Un alt fenomen îl îngrijorează însă, fenomen pe care îl observă și ca profesor, la studenți, și ca antreprenor, la angajații tineri, dependența de social media:

„Ați văzut cât e acum media de utilizare a aplicațiilor de social media? Între 4 – 5 ore pe zi. Dacă un tânăr stă cinci ore pe zi pe social media, doarme în fața telefonului și folosește timpul ăsta fără să citească, fără să aibă interacțiune umană, e îngrijorător. Nu, chiar ca CEO al unei companii de IT, acest lucru nu mă bucură deloc. Eu văd și la universitate, în zona academică, și în zona privată, la companii. Tinerii uită să interacționeze, nu mai știu cum să o facă. Ăsta e, după părerea mea, unul dintre principalele motive de inadaptare la viața normală, care presupune interacțiune umană. Foarte mulți dintre ei sunt foarte buni ca profesioniști, ca tehnicieni, dar au mari probleme în a se adapta la o viață în care trebuie să interacționeze cu un om“.

Cum afectează această adâncire în lumea virtuală a tinerilor și de ce ar fi un profesor sau un antreprenor interesat de ceea ce face studentul sau angajatul în timpul liber? Pentru că nu e vorba, de fapt de ceea ce face, ci de consecințele pe care IT-ul le are asupra tinerilor IT-iști, spune Adrian Brezulianu: „Sunt mai multe consecințe, dar cea mai gravă pe care o văd eu este cea legată de procentul mare de depresii în rândul tinerilor, frustrări, crearea unor imagini și așteptări false despre ei și despre potențialii lor parteneri. Și cei mai mulți dintre ei, din ce am văzut, au o mare problemă din a se accepta așa cum sunt. Au mai multe oportunități decât au avut cei din generația mea, care am terminat facultatea în’93 și nu știu ce să facă cu ele. Eu cred foarte mult într-un echilibru între zona profesională și cea personală. Nu poți să ai un om complet, oricât de bun specialist ar fi într-un domeniu, dacă nu ai acest echilibru și în viața personală“.

„Cei care știu carte și vor să crească nu au de ce să se teamă de AI“

Deprimați, frustrați și bombardați cu știri pesimiste despre închiderea companiilor de IT, angajații din domeniu se mai confruntă în acest moment și cu amenințarea că inteligența artificială le-ar putea luat locurile de muncă. În ciuda acestor temeri, Brezulianu se numără printre antreprenorii care cred că, dimpotrivă, inteligența artificială ar putea crea noi oportunități:

„E cert că activitățile repetitive vor fi înlocuite de AI. Inclusiv în zona noastră. Însă cei care știu carte și vor să crească nu au de ce să se teamă, niciodată. Va fi nevoie de experți și specialiști care să știe cum să integreze informația aceea din AI într-un sistem. AI-ul nu va face niciodată un sistem complet, complex, integrat. Va reuși să genereze niște componente, dar care trebuie integrate într-un ecosistem mai larg. Acolo va fi nevoie de specialiști care să știe să facă chestia asta, care să știe să facă analize, care să înțeleagă de ce clientul are anumite cerințe. Dar sunt mulți, într-adevăr, și aici cred că vorbim de 15-20%, care nu au o bază teoretică solidă în informatică“.

Autoritățile locale și naționale pot fi clienţi importanți pentru companiile de IT, mai spune antreprenorul, însă atrage atenția asupra unui fenomen supărător pentru profesioniștii din domeniul tehnologiei informației:

„În ce privește Inteligenţa Artificială, se creează două discrepanțe mari. Una e legată de faptul că discutăm de Inteligență Artificială în zone de digitalizare instituțională în care nu există funcționalitățile de bază implementate. Și de multe ori se trezesc niște beneficiari cu soluții așa-zise de Inteligență Artificială, dar care nu le rezolvă problemele de bază. Am văzut situații multe de acest fel în zona de digitalizare publică, dar nu vreau să le dau nume. În al doilea rând, când vorbim de Inteligență Artificială, mai importante decât algoritmii sunt datele în sine. Trebuie să ai soluții care să îți pună datele la dispoziție, care să îți genereze date relevante. Noi avem o vorbă, „garbage in, garbage out“ (n.r.: în informatică „garbage in, garbage out“ sau GIGO este conceptul conform căruia informațiile sau intrările eronate, părtinitoare sau de slabă calitate produc un rezultat sau o ieșire de calitate similară). Nu există funcționalitățile alea de bază care să colecteze datele pe care să le poți analiza, să faci selecție și pe baza datelor ălora relevante să poți să poți să antrenezi soluții de AI. Nu neagă nimeni impactul sau utilitatea AI-ului. E limpede că aia e direcția. Dar lumea uită de bază“.

Puține companii românești pot implementa proiecte guvernamentale

O problemă o reprezintă însă, în opinia antreprenorului ieșean, faptul că există din ce în ce mai puține companii cu capital românesc capabile să producă sistem „peste un anumit nivel de complexitate“. Iar vorbind de digitalizarea din domeniul public, Brezulianu întreabă: „Câte companii cu capital românesc credeți că sunt capabile să implementeze un proiect de digitalizare în zona guvernamentală cu valoare de peste un milion de euro- și vorbim de companii care au echipe, nu care subcontractează la alții, vorbim strict de companii capabile să facă acest gen de implementare, să aibă și maturitatea necesară, să aibă și expertiză?“. Apoi tot el dă răspunsul descumpănitor: „Sunt 15! Hai să zicem între 15 și 20, ceea ce este o cifră îngrijorătoare, pentru o țară de nivelul României care livrează servicii de IT foarte multe și în care sprijinul autorităților pentru companiile autohtone ar trebui să fie mult mai mare, după părerea mea“.

Mai e de lucru și în ce privește inovarea și cercetarea, atrage atenția profesorul Brezulianu: „Inovație și cercetare se face prea puțin la Iași. Marile companii care au venit, a nu se înțelege că am ceva împotriva lor, dar nu au dat drumul la centre ce cercetare. Cercetarea o fac în SUA, Anglia, Franța, aici au venit să caute mână de lucru ieftină. Ceea ce e păcat pentru noi, din punct de vedere a modului în care ne exploatăm resursa umană. Cred că guvernanții ar trebui să facă mai mult ca să susțină tot ecosistemul ăsta compus din companii, universități, institute de cercetare. E necesară o zonă de asta de cercetare industrială în care să participe colective din mediul academic și din companii, dar lipsește liantul dintre zona comercială și zona academică. Aici mai e de lucru“.

Oportunități venite din proiectele pe fonduri pentru apărare

Oportunitățile apar și din contextul politic. De exemplu, dacă firmele de logistică și transport interesate de legături cu Ucraina ar putea găsi Iașul interesant în perioada următoare, pentru industria IT oportunitatea e mai puțin evidentă. Dar tot merită explorată, spune Adrian Brezulianu:

„În ce privește apropierea de Ucraina, nu cred că piața de IT va găsi neapărat o oportunitate. Poate pe partea de defense, de apărare, împreună cu jucătorii mari din Europa sau din SUA. Eu văd un pol important în perioada următoare pe parte de participare la proiectele de finanțare. Și eu mă duc la Bruxelles, încercăm și noi, alături de alți parteneri, să depunem proiecte pe fonduri pentru apărare, unde clar interesul companiilor și al guvernelor este pentru creșterea bugetelor. Acolo văd eu o oportunitate interesantă. Companiile românești au început să crească, au căpătat destulă credibilitate. Iar când discutăm de defense, IT-ul poate să participe în zona de cyber-security, prin implicare directă, dar sunt și componente de software care țin de logistică, la trasabilitate, la management pe diferite componente, la ghidare, sunt foarte multe componente de IT în apărare. Și orice jucător mare care are interes să vină încoace și să dea o mână de ajutor Ucrainei, cu siguranță este interesat de parteneriate locale“.

Rezumând observațiile antreprenorului/profesor Adrian Brezulianu, Iașul își va continua dezvoltarea ca unul dintre cele mai importante hub-uri IT din România, angajații din IT sunt în continuare doriți și căutați de companiile din tehnologia informației, însă sunt mai apreciați cei care manifestă dorința de a învăța, de a nu se lăsa înlocuiți de inteligența artificială, dar și cei care prețuiesc relațiile interumane și mențin un echilibru sănătos între viața reală și cea virtuală.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii