GALERIE Afacere cu „aurul roșu”, la Iași! Știați că în județ avem plantații de șofran?

Cum producția a crescut, cultivatorii au luat în calcul și valorificarea ei în țări străine, unde un gram de șofran costă și 40 de euro. Planta are o istorie de cultivare și utilizare de peste 3.000 de ani, originile sale fiind atribuite Asiei de Sud-Vest. Încă de pe atunci se folosea pe post de condiment, parfum, colorant și medicament.

Șofranul, mica plantă violet din care se extrage cel mai scump condiment din lume, prinde rădăcini și în județul Iași. O astfel de cultură a fost înființată la Belcești, o localitate aflată la 41 de kilometri de Iași, unde soții Daniel și Simona Ailiesei au cultivat 6.000 de bulbi, pe o suprafață de 300 de metri pătrați (mp). Plantația este abia în anul doi de producție, dar s-a ridicat deja la înălțimea așteptărilor, după cum ne mărturisește Daniel. Anul acesta el a obținut o producție de 15 ori mai mare față de anul trecut și se declară mulțumit.  „Eu sunt la început. Primul an a fost de probă, să văd dacă se aclimatizează bulbii. I-am cumpărat anul trecut de la cineva din județul Timiș și i-am plantat la 25 august. Normal, bulbii se plantează de la jumătatea lui august până pe 15 septembrie, ca să facă și flori în anul respectiv. Dar acum depinde și de mărimea bulbilor. Ei diferă. Poate să fie și de calibrul 9+, adică 9 mm în diametru și 12 mm. Eu am cumpărat undeva la peste 9+ ”, ne-a spus Daniel Ailiesei, un cultivator de șofran din județul Iași.

Daniel este de profesie mecanic auto, dar ca mulți alți români, din cauza neajunsurilor a plecat în străinătate. El a muncit 10 ani în Germania și a revenit acasă cu gândul de a-și începe o afacere. A citit despre șofran, a învățat tot ce se putea despre acest tip de cultură și a decis să-i dea o șansă. A investit în plantație 1.500 de euro, cât au costat bulbii și a început să lucreze pământul. „Alții plantează pe rigole, eu am plantat pe rânduri. Planta nu este chiar pretențioasă, doar că e foarte dificilă munca, pentru că este manuală. Nu poți să erbicidezi sau să-i administrezi îngrășăminte chimice, că își pierde din proprietăți. Se poate aplica doar gunoi de grajd, ca fie totul natural”, a mai explicat agricultorul, pentru „Ziarul de Business”. Din producția de anul trecut, soții Ailiesei au obținut 20 de grame de șofran, flori pe care singuri le-au recoltat, au extras staminele și le-au pus la uscat.

150.000 de flori culese pentru un kilogram de șofran

În mod obișnuit, spun cultivatorii, o floare de șofran produce în jur de 0,006 grame, așa că sunt necesare multe flori pentru câteva grame. Pentru a obține un kilogram de șofran sunt necesare 450.000 de fire, ceea ce înseamnă aproximativ 150.000 de flori de șofran. Asta, pentru că fiecare plantă produce doar trei stigmate, adică acele fire roșiatice din partea superioară a pistilului florii. Așa se explică practic de ce condimentul este atât de scump. Se obține greu și cu multă implicare fizică. Cultivatorii știu asta, dar își păstrează optimismul, mai ales când recoltarea se anunță una de durată. „Perioada recoltatului de floare durează între două și trei săptămâni. Depinde și de cantitatea care se recoltează. Anul acesta, la noi a început să înflorească pe 25 septembrie până pe 15 octombrie, cam așa. Vreo trei săptămâni am avut de recoltat. După recoltare, trebuie separat pistilul de floare și trebuie pus la uscat. Noi îl uscăm natural, dar sunt și mașinării care fac asta”

De pe aceeași suprafață cultivată în 2023, cei doi ieșeni au reușit să obțină anul acesta 300 de grame de șofran. Și chiar dacă pare puțin la prima vedere, valorificată această producție ajunge să coste 24.000 de lei, adică aproape 5.000 de euro. „Da, este conform așteptărilor. Și mult mai bine ca anul trecut, când am făcut undeva la 20 de grame. De la an la an crește producția. Bulbii rezistă până la al patrulea an, maxim al cincilea, depinde cât de deși sunt puși. După, ar trebui scoși și replantați, altfel ei putrezesc în pământ.”

Chiar dacă nu a ajuns încă să vândă tot și să-și amortizeze investiția, micul producător din Iași se declară mulțumit că pământul a fost darnic cu plantele și le-a ajutat să înflorească. Ce nu îl convinge încă pe cultivator este piața de desfacere din România, unde speră că își va găsi un loc numai al lui. „Căutăm acum piață de desfacere. Dacă vom găsi cât să vindem tot ce producem, poate o să accesăm și niște fonduri europene, să ne extindem. Noi tragem speranță că va fi bine, că o să găsim un contract pe termen lung, unde să putem vinde cantitate angro, nu la gram. Acum eu vând doar pe rețele sociale și prin recomandări, prieteni. Cel mai bine ar fi să prindem contracte în străinătate, acolo este și prețul mai bunicel ca în România. Dacă nu găsim, o să rămânem la cultivarea pentru consumul propriu”, ne-a mai spus Daniel Ailiesei. Acesta vinde șofranul la 80 de lei gramul, dar la achiziția unei cantități mai mari prețul este ușor negociabil, anunță el pe rețelele sociale. În afara țării însă, un gram de șofran ajunge să coste și 40 de euro, preț dictat de calitatea condimentului obținut, care ajunge să coste astfel și 40.000 de euro/kilogram.

Șofranul, „aurul roșu” cu foarte multe beneficii și multiple întrebuințări

Denumit și „aurul roșu”, datorită rolul său important în culturile și economiile multor civilizații, cu o istorie bogată care se întinde pe mii de ani, șofranul este cultivat, în principal, în regiunile însorite, cu climă moderată precum Iran, Spania, Grecia și India.

Acest condiment provine din stigmatul florii de Crocus sativus, denumirea sa științifică. Este o plantă înrudită cu brândușele de la noi, cu care de altfel se și aseamănă, doar că acestea din urmă, atenție, nu sunt comestibile!

În bucătăriile restaurantelor, șofranul este folosit atât pentru culoare, cât mai ales pentru gust, fiind folosit frecvent în dish-urile pe bază de orez, fructe de mare, sosuri și în multe rețete cu specific arăbesc.

Pe lângă efectul lui aromatizant, șofranul este cunoscut și pentru proprietățile sale medicinale, fiind considerat un bun stimulator digestiv, afrodisiac, antidrepresiv, antiinflamator, cât și un antioxidant puternic. De la specialiști aflăm că șofranul este bogat în nutrienți esențiali pentru sănătate, precum vitamina A, acid folic, riboflavină, niacină, vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, dar mai conține și antociani, flavonoide și aminoacizi. Așa se explică și rolul său important în industria cosmetică, unde este des întâlnit și în compoziția cremelor antirid, dar și a celor cu factor de protecție solară.

La ora actuală, cel mai mare producător din lume de șofran este Iranul, care reușește să asigure peste 90% din producția mondială. Însă, pe lângă Iran se mai cultivă șofran la scară largă și în Spania, Grecia, Maroc și Kashmir. În ultimii ani și în România au apărut culturi de șofran dar suprafețele încă sunt neînsemnate.

Publicitate și alte recomandări video