Afacerile din agricultură au ajuns dependente de tehnologii. Experiența interesantă a unui fermier ieșean cu afaceri de milioane de euro

Agricultura reprezintă o provocare tot mai mare pentru fermierii români! Creșterea prețurilor la inputuri, fenomenele meteorologice extreme și volatilitatea prețurilor la produsele agricole au semănat adevărate incertitudini în acest business. Având în vedere climatul macroeconomic actual, prioritatea fermierilor de astăzi este creșterea productivității, fie prin tehnologii agricole pentru îmbunătățirea operațiunilor și investiții continue în utilaje performante, fie  prin comercializarea semințelor și materialului săditor, pentru o toleranță cât mai ridicată la secetă.

Fermierul lucrează aproximativ 3.000 de hectare de teren

În această direcție a investit și Constantin Scarlat, unul dintre marii fermieri din Iași, care lucrează 3.250 de hectare. Deține culturi de grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui și soia, multe înființate pe raza comunei Andrieșeni, din nordul județului. Tot aici se află și sediul social al firmei. Este acționar majoritar la Agralmixt SA, o companie cu peste 23 de ani de activitate în cultivarea cerealelor.

Când și-a deschis firma știa deja cu ce se mănâncă acest domeniu. Înainte de a intra în afaceri a fost șef de fermă într-o întreprindere agricolă de stat (IAS) din Iași. După Revoluție, fosta întreprindere s-a privatizat și a fost transformată într-o societate pe acțiuni, angajații având dreptul de a le cumpără și implicit de a deține practic societatea. „Eu am lucrat în IAS, întreprinderea agricolă de stat și am rămas în sistem. Ferma Andrieșeni a fost aici. Eu am lucrat șef de fermă. A venit privatizarea, am luat pachetul majoritar de acțiuni cu asociația salariaților și am rămas aici în continuare, că asta am făcut toată viața mea și asta am învățat“, ne povestește Constantin Scarlat.

Acum conduce un business care a înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de peste 17,6 milioane de lei, cea mai mare de până acum, și un profit net de 1,1 milioane de lei. A ajuns aici cu producții bogate și utilaje performante, în care a investit constant, ajungând astăzi la un parc auto cu peste 40 de utilaje agricole, în valoare de cinci milioane de euro. O parte, achiziționate și cu ajutorul fondurilor europene, fermierul reușind să acceseze de-a lungul timpului două astfel de proiecte: unul în 2006, de aproximativ 250.000 de euro și unul în 2009, în valoare de un milion de euro. „Anul trecut am mai făcut investiții în utilaje de 800.000 de euro. Am cumpărat o mașină de erbicidat autopropulsată, o semănătoare no till, tocător pentru resturi vegetale (…) În total, am utilaje de vreo 5 milioane de euro cumpărate. Am 12 tractoare, 3 combine, 12 combinatoare, care sunt de mai multe feluri, 9 semănători, două mașini de tratamente și altele. Aceste utilaje sunt foarte importante într-o fermă! Și trebuie făcute mereu investiții, pentru că apar altele moderne, mai noi și se schimbă tehnologia. De exemplu, acum se merge pe o tehnologie no till, fără a mai pregăti terenul, semănare directă. Tehnologia face agricultura mai ușor de lucrat“, este de părere Constantin Scarlat, acționarul Agralmixt SA. Clima în schimb, e ca o piatră de moară, tot mai grea de la un an la altul.

„Clima s-a schimbat enorm!“

Anul acesta fermierul din Iași a înregistrat o producție totală de peste 5.000 de tone. O recoltă mai ușoară față de anul trecut, pentru că seceta s-a resimțit și aici. În prezent, doar 300 de hectare din cele 3.250 ha sunt irigate. „Nu există sursă de apă. O parte din pământ e undeva pe lângă râul Jijia, dar are puțină apă și este bogată în săruri. Ar trebui filtrată, dar nu e suficientă, pentru că vara aproape seacă. Vremea se schimbă. Am 65 de ani și 40 de ani de agricultură. La Andrieșeni tot privesc în același loc și văd că se schimbă și relieful. Clima s-a schimbat enorm! Aveam zăpezi aici de 2-3 metri. Aveam animale, 7.000 de oi și nu aveam cu ce da zăpada de la grajduri! Dar acum iernile sunt goale, apă nu mai este pentru plante. De aceea se lucrează și la hibrizi, plante mai rezistente la schimbările astea, mai tolerante la secetă“, a mai spus fermierul, pentru „Ziarul de Business“. Pentru producția proprie, Agralmixt plantează, în fiecare an, loturi cu semințe provenite de la instituții de cercetare a semințelor, pentru a asigura o calitate ridicată a recoltelor. Odată strânse de pe câmp, fermierul caută să le vândă. Când prețul este bun, face învoiala. Când nu, le depozitează. Deține șapte silozuri metalice pentru cereale și magazii de depozitare, unde capacitatea totală este de aproape 10.000 de tone, acestea fiind dotate cu uscător și selector de cereale: „Contează mult, pentru că eu când recoltez nu sunt obligat să vând. Recoltez, depozitez și în măsură ce adun, încep să caut clienți să vând. Altfel, ar trebui să stea tirul la mine la tarla și să descarc în el. Dar așa, pot să adun în silozuri.“ O astfel de investiție nu este însă la îndemâna oricui. Constantin Scarlat își amintește că a cheltuit, în total, în jur de un milion de euro pentru silozuri, iar investiția și-a amortizat-o în câțiva ani. „Silozurile au fost făcute cu surse proprii, credite de la bănci. Cred că undeva la 500.000 de euro, pentru o capacitate de 3.000 de tone. Așa era atunci, acum vreo 10 ani. Eu am făcut investiția în două etape. Am făcut o dată pentru 3.000 de tone, o dată pentru încă 3.000 de tone. Cam în șapte ani se amortizează. Acum, dacă le umpli, ca să faci achiziții poate și mai repede, dar eu nu mă ocup cu asta. Anul trecut eu am făcut numai grâu 6.000 de tone. A fost nevoie să vând ca să pun floarea, să pun porumbul. Sunt ani când nu-mi încape să depozitez tot ce produc. Eu, într-un an bun, cât de cât, ajung și la 20.000 de tone de cereale“, a mai susținut administratorul Agralmixt SA.

Investiția într-un astfel de siloz mărește prețul recoltei?

L-am întrebat pe fermierul din Andrieșeni, dacă investiția într-un astfel de siloz mărește prețul recoltei, dar acesta a infirmat, explicând că la mijloc sunt riscuri mult prea mari pe care nu și le permite. „Ca să cumpăr din altă parte, să pun și să vând în primăvară, prin martie, aprilie, îmi este frică din cauza prețurilor! Că pot să crească sau pot să scadă și nu vreau să risc. Traderii mari își permit să facă asta, dar eu, cu o capacitate de 6.000 de tone în silozuri, nu pot să risc, să mă apuc de achiziții“, a răspuns omul de afaceri. Acesta s-a arătat preocupat de contextul economic actual și de perspectivele în agricultură cu privire la profiturile viitoare, mai ales din cauza creșterii prețurilor la inputuri, dar și a tăvălugului fiscal. „Este o incertitudine mare acum! Până a începe războiul era foarte clară situația. Cerealele aveau un preț înainte de recoltare, prețul scădea pe măsură ce se apropia de recoltat, în momentul recoltatului iar se stabilea un preț și după, avea o  tendință de creștere până spre decembrie. În decembrie, ianuarie, februarie prețul iar se stabiliza și oricum era o diferență de 50 de lei, 100 de lei sau 200 de lei la tonă, în unele cazuri. Dar acum nu mai ai nicio siguranță a prețurilor! Într-un an țin minte că au crescut prețurile după recoltat și au tot crescut, au crescut și inputurile, nu s-a vândut, mulți au cumpărat și când a fost o scădere de preț i-a terminat pe fermieri“, a mai adăugat ieșeanul.

Creșterea oilor nu mai este profitabilă

Inițial Agralmixt SA a avut ca principal obiect de activitate creșterea animalelor. Deținea un efectiv de 7.000 de capete de ovine, dar în timp, numărul lor a fost redus, fermierul apreciind că nu mai este rentabilă creșterea oilor. Acum, ferma sa mai numără 500 de ovine și 1.000 de capete de bovine, care ajung fie la export, prin traderi, fie direct la abatoare din România: „Înainte, când vindeam câte 2.000 de miei, prin anii 95 până în 2000 chiar și după, atunci venea un arab, negociam cu el prețul, venea cu mașina, era altă treabă. Dar acum pentru 200-300 de miei, nu vine nimeni să ți-i ia din fermă. Doar prin intermediar și dânsul le duce și le exportă. Nu mai este rentabilă creșterea oilor. Profitul este nesemnificativ, vă spun sincer! „

Întrebat cum se va încheia anul 2024 din punct de vedere al cifrei de afaceri, antreprenorul a calculat undeva la 12 milioane de lei, cu aproximativ cinci milioane mai puțin față de anul trecut. „Anul acesta produsele au fost mult mai slabe, prețurile la inputuri mai mari chiar, plus cheltuielile salariale care s-ar putea să mai crească, că se anunță și măriri la început de an. Ușor, n-o să fie! Anul ăsta o să mai apelez și la credite, că nu o să-mi pot plăti toate inputurile, pentru că trebuie să le iau în avans, pentru anul următor“, a mai explicat fermierul.

Pe lângă Agralmixt SA, familia Scarlat mai administrează și alte societăți în domeniul vegetal și zootehnic, ale căror cifre de afaceri depășesc, în total, peste 8,3 milioane de lei. Aceștia, au în total, pe statul de plată în jur de 40 de angajați.

Publicitate și alte recomandări video