Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Agonia dulcelui târg....

GALERIE
oancea-ionel-corneliu200
  • oancea-ionel-corneliu200
- +

Oraşul se dezvoltă din oportunităţi. Oportunitatea apariţiei şi dezvoltării Iaşului este aceea de mare popas negustoresc la confluenţa unor drumuri comerciale europene.

Astăzi, această favoare este aproape anulată. Strategii României Mari au constatat evoluţia negativă a legăturilor comerciale ale fostei capitale. Încă din 1932 au încercat să susţină ideea reconectării Iaşilor la structuri de comunicaţie continentale prin proiecte majore. E vorba de triunghiul de autostrăzi Bucureşti - Iaşi - Cluj - Bucureşti, dar şi reînvierea legăturii medievale dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, de data aceasta printr-un canal navigabil între Vistula şi Prut, la care Iaşul să fie port. Ideea se găseşte încă în schiţa de sistematizare a oraşului din 1946 concepută de un arhitect vienez!

Oportunitatea de a se dezvolta ca centru comercial în inima Moldovei istorice a atras după sine câştigarea calităţii de capitală a statului în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu. Iaşul capătă un rol internaţional deseori pregnant ca în timpul voievodului Vasile Lupu. Este captivantă capacitatea acestui domn de a dezvolta reţele prin care blănurile de lux aduse din Siberia sunt prelucrate la Iaşi pentru a fi vândute în Ţările de Jos. Iaşul a pierdut cu generozitate această poziţie prin Unirea din 1859. Observă cineva că unirea principatelor e sărbătorită în fiecare an, cu adevărat, numai pe malul Bahluiului? Numai în cetatea care s-a jerfit pentru unire?
Compensaţiile simbolice s-au concretizat în anii următori unirii prin trei investiţii monumentale. Anume, refacerea catedralei mitropolitane, cea mai mare din regat, consacrându-se rolul de centru religios, clădirea Universităţii, susţinând ideea de centru de cultură şi învăţământ şi Palatul Administrativ devenit Palatul de cultură. O transformare semnificativă.
Rolul Iaşilor a crescut simţitor în comunism. Mărindu-şi populaţia de patru ori în 30 de ani, devine principalul centru economic şi cultural după Bucureşti. Ce s-a întâmplat în cei 23 de ani de economie de piaţă? În primul rând a dispărut ideea de planificare strategică a dezvoltării. Cele trei strategii succesive aprobate în Consiliul Local s-au dovedit prea optimiste. Mai bine zis, nerealiste sau nerealizabile. În competiţia fără menajamente din noul sistem economic Iaşul a pierdut, rând pe rând, oportunităţile date de istorie.
1. Iaşul nu mai e în calea drumurilor europene importante. E izolat în estul extrem. Autostrada spre vest, simţită ca necesară în 1932 este şi azi în fază de proiect cu şanse de a se realiza în următorii 20-30 de ani. Soluţia complementară, nu înlocuitoare a aeroportului trenează. Alte oraşe ale ţării dispun de aerogări puternice: Timoşoara, Cluj, Sibiu, Constanţa...
2. Iaşul nu mai e capitală. Nici de stat, nici regională, nici culturală. E momentul să nu ne mai amăgim. În realitatea cea crudă, atâta vreme cât Prutul scaldă zonele cele mai sărace a două ţări româneşti, atâta vreme cât Iaşul stă într-o margine fără legături eficiente cu Occidentul dezvoltat şi, atâta vreme cât nu vor exista strategiii naţionale, regionale şi locale corelate în scopul atingerii unor obiective necesare, realiste, “dulcele târg“ se va prăvăli în continuare în propria neputinţă.
3. Iaşul nu mai e şi nici nu va mai putea fi un centru industrial puternic. Toate marile platforme industriale s-au spulberat înlocuite fiind cu mărunte afaceri. În fapt, oraşul istoriei noastre nu mai e decât o comunitate dezarticulată trăind din amintiri măreţe. Cine, când, cum poate face ceva atât de important încât să-l scoată din letargie? O succintă interogare a adevărului ne poate lămuri. Puţintel ...
4. Poate deveni Iaşul un centru al industriei bazată pe înaltă tehnologie? Se vehiculează această idee. Suntem într-o zonă fără resurse naturale şi atunci inteligenţa resurselor umane ne poate scoate din impas. Da, dar nu în condiţiile în care institutele de cercetare, universităţile, nu mai dispun de mult de bugetele necesare pentru a rămâne în viaţă... Să recunoaştem că, în momentul de faţă, dezvoltarea de noi capacităţi de producţie, în orice domeniu, cu excepţia industriei farmaceutice, e slabă.
5. Poate deveni Iaşul un centru universitar puternic. E o întrebare supărătoare. Mulţi ieşeni vor spune “suntem deja!“. Voi fi de acord cu ei aunci când universităţile vor atrage vreo 30.000 de studenţi străini din ţări mai dezvoltate ca România...
6. Poate deveni Iaşul capitală culturală a României? Eticheta pe care ne-o punem singuri sau pe care ne-o pun alţiii de complezenţă, e goală de conţinut...
7. Poate deveni Iaşul un centru medical capabil să exporte servicii dincolo de judeţele limitrofe? Nu e o imposibilitate. Deocamdată ieşenii cumpără servicii mai bune la Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş, Oradea, Timişoara...
8. Poade deveni Iaşul un centru de atracţie turistică, de promovare a acestei industrii în toată Moldova? Mă tem că am pierdut şi această şansă ...
9. Poate deveni Iaşul un centru de excepţie în sport? Rămâne doar o dorinţă. Într-un oraş cu economie agonizantă nu poţi aduce prea mulţi bani din sport şi din turismul sportiv.
10. Poate deveni Iaşul un centru religios? Este. Doar cu un singur eveniment, anual, de amploare.
Nu e locul de a dezvolta aici, mai mult. Important e că ieşenii sunt singuri cu problemele lor. Singuri şi dezbinaţi. Rămâne o singură şi mare întrebare, de unde, când, cum trebuie început?
 
Ioan Oancea, manager al unei companii de soluţii arhitecturale, a fost arhitect-şef al Iaşului

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri