Comisarul european însărcinat cu Ajutoarele Umanitare Christos Stylianides urmează să propună, la Bruxelles, să se acorde o parte a ajutoarelor umanitare europene ţărilor care urmează să primească masiv refugiaţi şi migranţi.

Grecia estimează că are nevoie de aproape 500 de milioane de euro pentru a organiza primirea a 100.000 de refugiaţi şi a încerca să gestioneze o situaţie gravă la frontiera sa cu Macedonia, unde mii de migranţi sunt blocaţi din cauza unor restricţii care le-au fost impuse de mai multe state europene.

În "jungla" de la Calais (nord), cea mai mare tabără din Franţa, în care locuiesc în principal sirieni, afgani şi sudanezi ce aşteaptă să poată traversa Canalul Mânecii pentru a ajunge în Anglia, migranţii erau recalcitranţi faţă de ideea de a fi mutaţi în centre de primire de pe teritoriul francez. Mulţi îşi mărturiseau neputinţa. "Suntem lăsaţi aşa, în frig, iarna", a declarat unul, nemulţumit.

Demolarea adăposturilor improvizate a continuat într-o zonă locuită în principal de sudanezi.

Confruntări au izbucnit luni între migranţi şi activişti, pe de o parte, şi poliţişti antirevoltă, pe de altă parte. Situaţia era tensionată miercuri, după ce marţi nu au avut loc violenţe.

Pentru a evacua zona vizată, adică aproape două treimi din tabără, "ne vom acorda timpul necesar", a dat asigurări Vincent Berton, reprezentantul pe plan local al Guvernului, evocând un termen de "trei săptămâni, o lună". În zona în curs de desfiinţare locuiesc între 800 şi 1.000 de migranţi - potrivit Guvernului, aproximativ 3.450 de persoane - potrivit asociaţiilor.

Justiţia le-a cerut autorităţilor să nu distrugă "locuri de cult" şi "locuri de trai" (şcoli, centre juridice), au subliniat activiştii.

"Trecere cu pipeta"

În sudul Europei, peste 7.000 de migranţi au rămas blocaţi la postul grec de la Idomeni, după ce mai multe ţări au impus restricţii, inclusiv Macedonia, în privinţa numărului de persoane autorizate să pătrundă pe teritoriile lor, un subiect care divizează profund UE.

După o trecere extrem de limitată, "cu pipeta", duminică, în Macedonia, un grup de 300 de irakieni şi sirieni, inclusiv femei şi copii, a forţat luni un cordon al poliţiei elene şi a doborât o parte a barierei de sârmă ghimpată. Poliţişti macedoneni au ripostat cu gaze lacrimogene.

Comisia Europeană (CE) s-a declarat "foarte îngrijorată" de aceste incidente, însă Macedonia a justificat tirurile de gaze lacrimogene evocând "o tentativă violentă" de pătrundere. Autorităţile de la Skopje au suplimentar trupele atât cu militari, cât şi cu poliţişti.

Macedonia este prima ţară de pe ruta din Balcani, pe care migranţii o urmează după ce sosesc pe insulele greceşti de pe coastele turce.

Într-o vizită la Madrid, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a denunţat din nou, marţi seara, restricţiile impuse migranţilor la frontierele din Blacani, care "nu sunt conforme dreptului internaţional sau decenţei umane".

Peste 131.000 de migranţi au sosit în Europa, pe Marea Mediterană, de la începutul lui ianuarie, a anunţat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), un număr mai mare decât cel din primele cinci luni ale lui 2015.

Atena, aflată în prima linie, a cerut ajutor marţi. "Nu suntem în măsură să facem faţă refugiaţilor care vin", a avertizat Olga Gerovassili, o purtătoare de cuvânt a Guvernului.

Grecia, o ţară în care se află în prezent 23.000 de migranţi, preconizează să expulzeze 308 persoane - în principal marocani, algerieni şi tunisieni - în cadrul unui "acord de readmisie" încheiat între Atena şi Ankara, dintre care a expulzat deja 150 marţi.

În Italia, aproximativ 12 asociaţii au denunţat tratamentul aplicat nou-sosiţilor în "hotspots", nişte centre de înregistrare înfiinţate la solicitarea Bruxellesului.

La Berlin, aproximativ 2.200 de refugiaţi şi voluntari au asistat, marţi seara, la un concert organizat în favoarea lor de către prestigioasa Filarmonică din Berlin.

Într-o încercare de a pune capăt neînţelegerilor între europeni, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a început marţi, la Viena, un turneu în Balcani, iar joi şi vineri urmează să efectueze o vizită în Turcia, înaintea summitului european programat pe 7 martie la Bruxelles, la care va asista şi Ankara.

Schimbare...

În paralel, surse diplomatice au declarat pentru AFP că nave NATO trimise în Marea Egee împotriva reţelelor de traficanţi de migranţi între Turcia şi Grecia nu a fost încă mobilizată în apele teritoriale turce, deoarece nu a fost autorizată de către Ankara.

Comandantul forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a acuzat Moscova şi Damascul că "folosesc în mod deliberat" valul de refugiaţi ca pe o armă, cu scopul de a destabiliza Europa.

Mediafax