Albinele ucigașe de la Probota au fost chemate la bară. Judecătorii au admis despăgubiri de 8.000 de lei

I-a cerut vecinului 8.000 de lei pentru animalul mort

Conform plângerii înaintate Judecătoriei de Ghiorghe C., incidentul de la care a plecat întreaga poveste s-a petrecut pe 1 mai 2023. În acea dimineață, vecinul său Doru Leonte lucra împreună cu o cunoștință la stupii de pe terenul său. Pe la prânz, un roi de albine și-a luat zborul, peste câmpul pe care erau priponite la păscut două cabaline, printre care și iapa lui Ghiorghe C. Omul a văzut caii agitându-se și s-a îndreptat grăbit spre câmp. A adus repede caii acasă și a sunat veterinarul. Acesta a venit, i-a administrat o injecție animalului, dar nu a mai avut ce-i face.

• Citiți și: Intervenţii pentru îndepărtarea unor roiuri de albine, la Iaşi şi Botoşani. Recomandări

În zona gâtului, se vedeau 3-4 ace de albină pe centimetru pătrat. Iapa s-a zbătut în agonie până la 16.30, când a murit. Al doilea cal a murit încă mai repede, fără ca veterinarul să-l poată ajuta. Ghiorghe C. s-a dus la vecinul său, cerându-i despăgubiri. A estimat paguba pentru iapa moartă la 8.000 de lei, dat fiind că animalul era tânăr, voinic și bine hrănit. Tratamentul aplicat de veterinar costase 180 de lei. Inițial, Doru L. ar fi acceptat să plătească, dar mai apoi se răzgândise, ceea ce dusese întreaga afacere în fața justiției.

Albinele erau blânde

De cealaltă parte, Doru L. a arătat că nimeni nu demonstrase că roiul plecase de la el. Nu era singurul apicultor. Pe o rază de 100 de metri se aflau cel puțin 150 de stupi. Pe o rază de 200 de metri, cel puțin 300 de familii, fără a mai pune la socoteală roiurile sălbatice. El avea 15 stupi în curte, din care șase roiuri și nouă familii de producție. Stupina era împrejmuită cu un gard de stuf de peste doi metri înălțime. Ținea stupii de 14 ani, timp în care vecinii săi își priponiseră aproape zilnic caii pe câmpul alăturat. Albinele sale erau blânde, selecționându-le de altfel în acest sens. Anual cumpăra 4-5 nuclee de împerechere de la alți apicultori din țară tocmai pentru ameliorarea rasei și reducerea agresivității. Mai mult, luna aprilie fusese capricioasă, cu ninsoare, frig și ploaie. Albinele erau slabe și nu puteau roi.

• Citiți și: O femeie i-a atacat cu albine pe polițiștii veniți să o evacueze din casă

În dimineața respectivă, venise la terenul său, vizitase stupina, dar fără a ridica vreun capac sau vreun podișor. Doar inspectase vizual stupurile. Chiar îi atrăsese atenția cumătrului său, proprietarul celuilalt cal, să nu-și mai lase calul pe câmp, pentru că acesta era tranzitat de albinele fiului și ginerelui său, în drum spre un lan de rapiță. Transmisese același avertisment și lui Ghiorghe C. Se apucase apoi de prășit și plantat, moment în care fusese anunțat că cei doi cai de pe imaș sunt atacați de albine. Și-a aprins afumătorul și a fugit pe câmp. Reușise să despriponească animalele, le stropise cu apă și le dusese la vecinul său. Nu știa în ce măsură tratamentul aplicat de veterinar fusese cel adecvat.

Explicațiile date de un alt apicultor

Cu privire la despăgubiri, Doru L. a apreciat că pretențiile vecinului său sunt exagerate. Prețul unui cal de talie similară pleca de la 500 de lei. Codul Civil precizează că stăpânul unui animal este răspunzător de pagubele produse de acesta. Dar, chiar dacă ar fi fost vorba de albinele sale, trebuia ținut cont de faptul că paza albinelor nu putea fi comparată cu cea a oricărui alt animal. Nu le putea controla zborul și activitatea.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Cumătrul lui Doru L., el însuși apicultor, a arătat că și reclamantul avea stupi în zonă. Cei mai apropiați stupi erau totuși cei ai pârâtului. Un alt martor, tot apicultor, a explicat judecătorilor că în ziua respectivă nu lucrase la stupi. Începuse culesul de rapiță, iar în această perioadă nu se deranjează albinele. Când au nectar de cules, devin nervoase. Atacul avusese loc în jurul prânzului, iar caii se aflau pe culoarul de zbor al albinelor spre rapiță. „Când dă soarele, se termină polenul și au simțit mirosul cailor”, a încercat martorul să explice motivul atacului. Era puțin probabil să fi fost vorba de un roi. Albinele roiesc doar după ce înflorește salcâmul. La 1 mai încă erau ocupate cu strângerea de hrană după iarnă.

Ce au decis judecătorii

Pentru a decide în cazul avut în fața ochilor, magistrații Judecătoriei au luat în calcul distanța stupilor diverșilor apicultori din zonă față de locul incidentului. Ei s-au raportat însă și la contradicțiile din declarațiile pârâtului. Doru L. exclusese posibilitatea ca albinele sale să fi fost responsabile, dând vina pe vreun roi sălbatic sau pe albinele altora, fără însă a aduce probe în acest sens.

• Citiți și: IMAGINI de la locul în care au atacat albinele ucigașe. S-a format o celulă de criză

Argumentația privitoare la blândețea albinelor sale nu a fost considerată suficientă. Aceasta și pentru că pârâtul își avertizase vecinii cu privire la locul unde își priponeau caii, ceea ce înseamnă că era conștient de posibilitatea ca albinele sale să atace. Cu aceste argumente, judecătorii au decis admiterea cererii de chemare în judecată, apreciind că albinele lui Doru L. uciseseră caii. Apicultorul a fost obligat la plata a 8.180 lei ca despăgubiri către Ghiorghe C., suma reprezentând valoarea calului și costul tratamentului veterinar eșuat. Sentința nu este definitivă, ea fiind contestată de Doru L. Tribunalul nu a stabilit încă primul termen de judecată a apelului.

Publicitate și alte recomandări video