Alegeri cu ciomege, acuzații grave și promisiuni gogonate: Iașul în fierbere electorală! Ce scria presa locală acum exact 100 de ani?

Partidele își etalau programele edilitare și își disputau meritul pentru dezvoltarea orașului, dar dincolo de retorică, orașul era scena unei confruntări politice dure, cu mize locale și ecouri naționale.

Prin Constituția de la 1923 fusese instituit votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Doar că militarii şi femeile nu puteau să îşi exprime o opţiune politică. Fără aceste categorii, orașul aștepta la urnele de vot, potrivit ziarului Viitorul de la 15 februarie 1926, 14.000 de alegători, „dintre care 4.000 sunt alegători evrei”.

În Iași, tensiunea creștea de la o zi la alta. „Opinia” relata acum un secol despre un conflict izbucnit între sătenii din Aroneanu, împărțiți în tabere politice adverse. Disputa dintre țărăniști și liberali a degenerat într-o agresiune gravă: un funcționar comunal a fost bătut cu ciomegele și lăsat în stare de inconștiență. Redam textul articolului integral, respectând ortografia vremii:

„Batae electorală în Aroneanu

Un sătean bătut cu ciomegile

      Autorităţile au fost eri încunoştiinţate, despre primul scandal electoral, – scandal care a avut ca epilog maltratarea unui funcţionar al Primăriei Iaşi.

      Acum câteva zile se întorceau din Iaşi, mai mulţi săteni din Com. Aroneanu. Sătenii au fost în Iaşi, pentru a depune la judecătorie listele de candidaţi la alegerile comunale.

      În drum spre casă, sătenii s’au luat la ceartă. La un moment dat, s’au împărţit în două tabere, ţărăniştii şi liberalii.

      Doi săteni din Şorogari Mihai Ungureanu şi Ioan Rădăuceanu, prinzând la strâmtoare pe consăteanul lor Mihai a Marandei, funcţionar la domeniile Comunei, au început să-l lovească cu ciomegele, până l-au lăsat în nesimţire.

      Intervenind ceilalţi săteni, A Marandei a fost dus acasă unde i s’au dat ajutoarele necesare. Săteanul s’a prezentat eri la Parchet, cerând a fi examinat de medicul legist.

     El are capul spart în câteva locuri, un deget dela mână fracturat și numeroase vânătăi.     

     Parchetul a dispus cercetarea cazului”.

• Citește și Dueluri răsunătoare și epidemii înfricoșătoare la Iași, plus o crimă care a zguduit Lețcaniul. Ce scria presa locală acum exact 100 de ani

Liberalii au furat punctul

 Ziarul Aurora, semnala o zi mai târziu, pe 12 februarie 1926, un „caz extraordinar” care agita cercurile politice ieșene:

Aurora, 12 februarie 1926:

„Știri din Iași

LIBERALII FURA SEMNUL DE PE  BULETINUL DE VOT AL ȚĂRĂNIȘTILOR . – CINE  PREZIDEAZA SECȚIILE DE VOTARE. –  LIPSA GHERETELOR PENTRU VOTARE

Iași 10. – Un caz extraordinar pasionează cercurile politice de aci. Iată-l:

      Liberalii din com. Răteni jud. Iași au furat semnul de pe buletinul de vot al opoziției care este punctul. Pentru a cerceta și a constata aceasta îndrăzneață fraudă electorală pe cari au încercat-o în ultimă instanță liberalii din Răteni, senatorul țărănist de Bălți, Postulache s-a prezentat, însoțit fiind de învățătorul Timofte, la judecătoria Ungheni, cerând să vadă lista liberală.

      Deși arhivarul s’a opus totuși senatorul țărănist a reușit să vadă, deci să se convingă că într’adevăr liberalii aveau pe listă acelaș semn, punctul.

     Arhivarul a raportat ajutorului de judecător iar acesta judecătorului.

1. Postolache s‘a prezentat judelui, întrebându-l cum de-a primit lista liberală cu acelaș semn ca al țărăniștilor.

    S‘a născut o vie discuție după care d. judecător s‘a simțit ultragiat. D-sa a intetat acțiune de ultraj contra senatorului țărănist.

    Parchetul general din Iași a luat cazul în cercetare”.

În paralel, nemulțumirile vizau și conducerea secțiilor de votare, unde, în lipsa magistraților, fuseseră desemnați cetățeni apropiați liberalilor. „Dela început am arătat că va prepondera spiritul strâmt al politicianismului. Rezultatele ni-l confirmă”, avertiza jurnalistul de acum un secol, care dădea și un exemplu concret: „Astfel președintele clubului liberal din Podul-Iloaiei anume, Vasile Filipescu va prezida secția din Bivolari, cunoscutul liberal N. Dobrotei votează!”

Peste toate plana și problema lipsei „gheretelor de vot”. Deși legea prevedea votul secret, realitatea din teren îl punea sub semnul întrebării, iar campania electorală ieșeană căpătase accente de suspiciune și confruntare directă. „Acum imaginați-vă o secție de vot, prezidată de un liberal deochiat și unde cetățenii sunt observați în ce fel votează. Desigur că în cele din urmă autoritățile își vor da seama că peste aceasta nu se poate trece peste litera legii care obligă votul secret”, mai nota autorul articolului din Aurora.

Programul edilitar – promisiunea modernizării Iașului

În contrapondere la scandaluri, Ziarul „Mişcarea” publica promisiunile electorale liberalilor: refacerea marilor artere, extinderea canalizării, un nou rezervor de apă, dezvoltarea rețelei electrice și a tramvaiului, modernizarea piețelor, reparații la biserici și construcția de școli – în ansamblu, aceleași ca și promisiunile electorale ale primarului liberal de peste un secol.

Publicat în plină campanie electorală, „Programul nostru edilitar” din Mişcarea (11 februarie 1926) are tonul sigur al unei administrații care își revendică experiența și promite continuitate. Textul pornește de la intervențiile primarului de Iași, Constantin Toma (vezi foto), în cadrul comisiei interimare și schițează, metodic, un amplu plan de modernizare a orașului.

În prim-plan se afla infrastructura: refacerea unor artere importante – de la Costache Negri și Păcurari până la Nicolina și Bulevardul Ferdinand – dar și deschiderea unei noi legături între Piața Unirii și strada Ștefan cel Mare. Extinderea canalizării în cartierele aglomerate și consolidarea zonelor instabile din Țicău și Păcurari completează imaginea unui oraș care încerca să-și rezolve problemele de temelie.

Apa, lumina și transportul erau prezentate drept semne ale modernității. Un nou rezervor urma să asigure alimentarea constantă cu apă de la Timișești, societatea comunală de electricitate era chemată să extindă rețelele de iluminat și tramvai în toate cartierele, piețele urmau să fie refăcute pentru a corespunde normelor de „higienă” – toate acestea urmând a fi realizate „fără a se spori vre-o taxă şi fără a se creia altele noui”, după cum promiteau negru pe alb liberalii.

• Citește și Orașul fierbe pe gerurile Bobotezei, o roșcată focoasă din Iași pe prima pagină: „Cinici și libidinoși”. Cum a trăit Iașul renunțarea lui Carol la tron? Ce scria presa locală acum exact 100 de ani

Articolul integral din Ziarul Mișcarea nr. 34 din 11 februarie 1926:

„PROGRAMUL NOSTRU EDILITAR

In sinul comisiei interimare d-l. Constantin Toma în diferite rânduri, a învederat necesităţile edilitare ale oraşului nostru, expunând în şedinţele publice punctele principale din ceiace administraţia comunală trebuie să facă în viitor. Programul de edilitate a partidului nostru, care cu mici întreruperi, a condus interesele comunale de la 1907 până astăzi, prevede realizările pe care le indicăm aci fără nici o altă desvoltare.

*

Străzile. Vor fi refăcute străzile : Costache Negri, Păcurari, Sărărie, Palat, Nicolina, Elena Doamna, Bulevardul Ferdinand, Sf. Lazăr, Sf. Andrei, şi alte artere din centru şi periferii. Se va deschide noua stradă care va lega Piaţa Unirei cu Ştefan cel Mare etc.

*

Canalizarea. – Reţeaua canalizărei va fi extinsă în străzile C. Negri, Rosetti, Sf. Lasăr, Muzelor, Sărărie, I. C. Brătianu, Tataraşi, Nicolina etc. Porţiunele mişcătoare din Ţicău şi Păcurari vor fi consolidate pentru a asigura durabilitatea caselor.

*

Apa. – Se va construi un nou rezervor de apă pentru care s’au şi făcut cercetările şi planul necesar. Astfel apa de Timişeşti va curge în permanenţă, fără nici o întârziere.

*

Lumina şi Tramvaiul. – Societatea comunală de electricitate fiind instalată cu motoarele necesare va fi obligată să extindă lumină cu reţelele tramvaiului electric prin toate carterele potrivit obligațiunilor din contractele cu Primăria.

*

Piețele. – Hala centrală care în parte a şi fost tranformată, va fi în total refăcută, pentru a corespunde nevoilor şi higienei. Tot astfel vor fi transformate halele din Sf. Spiridon şi Nicolina şi toate celelalte pieţe publice pentru desfacerea alimentelor.

*

Bisericile. – Urmând activitatea începută de actuala administraţie comunală, se vor repara şi renova biserica Sf. Vasile dela Galata, precum şi bisericile Ziua Crucei, Toma Cosma, Sf. Vasile, Nicoriţă, Sf. Haralambie etc.

*

Şcolile. – Se vor construi localuri proprii pentru şcolile primare din oraş care funcţionează actualmente în localuri improprii şi neîncăpătoare. Se va înfiinţa o şcoală secundară în cartierul Tataraşi şi o altă şcoală secundară în, apropiere de Nicolina şi Socola, transferând în acest scop într’un local propriu gimnaziul „Alexandru cel Bun“.

*

Asistenţa socială. – Se vor acorda diferite burse elevilor din diferite şcoli; se vor subvenţiona toate societăţile de binefacere, căminurile, ospiciile, azilurile, pentru ca azistenţa socială a oraşului Iaşi să fie resimţit în toate direcţiunile.

*

In afară de aceasta programul nostru cuprinde diferite alte proecte pentru înfrumuseţarea oraşului pentru buna stare de salubritate şi pentru buna întreţinere a tuturor instituţiilor şi edificiilor ce aparţin Comunei.

Baia Comunală cu toate secţiile ei vor fi renovate şi reparate; se va da o deosebită îngrijire tuturor cimitirelor din oraş; se vor creia parcuri şi plantaţii prin toate locurile virane din cartierele populate ale oraşului.

Întregul acest program de activitate edilitară se va realiza continuându-se aceiaşi muncă pe care cetăţenii Iaşului o cunosc din trecut fără a se spori vre-o taxă şi fără a se creia altele noui.

Privite de la un secol distanță, alegerile comunale din 1926 arată un Iași prins între modernizare și patimă politică, între promisiunea infrastructurii și realitatea confruntărilor cu ciomege. Retorica dezvoltării urbane – străzi asfaltate, apă curentă, tramvai extins, școli noi – seamănă surprinzător cu temele campaniilor de astăzi, în timp ce acuzațiile de fraudă și suspiciunile legate de corectitudinea votului trimit la fragilitatea democratică a epocii.

Publicitate și alte recomandări video