Alegeri fără glorie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Alegeri fără glorie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Exceptându-i pe simpatizanţii AUR şi, eventual, pe cei ai UDMR - ale cărei criterii de autoevaluare sunt, se ştie, diferite de cele ale partidelor propriu-zise - toată lumea are motive de nemulţumire. Să sperăm că aceste sentimente vor ajunge la oamenii politici şi îi vor stimula să dea dovadă de ceva mai multă modestie.

Am trecut şi de proba alegerilor, iar sezonul comentariilor pare să fie mai scurt decât în alte cazuri similare. Priorităţile actuale ale societăţii sunt bine cunoscute şi nu ne rămâne decât să sperăm că statul, prin autorităţile sale guvernamentale, va reuşi să le îndeplinească într-o măsură mai mare decât până acum. În cele ce urmează, fără pretenţii analitice, vor fi evidenţiate câteva concluzii şi teme de preocupare post-scrutin.

În primul rând, PSD a dovedit o capacitate de mobilizare remarcabilă, oferindu-ne un răspuns pozitiv convingător la întrebarea dacă activiştii săi se vor mobiliza şi, implicit, dacă structurile sale vor da randament în condiţiile în care accesul la guvernare era, oricum, improbabil. Pe fondul unor măsuri guvernamentale nepopulare şi adesea enervante, PSD şi-a găsit o logică de campanie specifică partidelor de opoziţie şi, astfel, a obţinut puncte importante. Probabil că, dacă nu ar fi eşuat în tentativa de amânare a alegerilor şi ar fi impus luna martie, PSD ar fi fost în poziţia nu doar de a solicita imperativ desemnarea unui social-democrat ca premier, ci chiar de a forma o majoritate parlamentară. Acum, însă, nu se află într-o asemenea situaţie.

Evident că, din exact aceleaşi motive, PNL poate respira uşurat - dar doar pentru moment. Noul guvern, presupunând că va fi constituit în jurul său, nu va beneficia de obişnuita perioadă de graţie, din partea electoratului. Şansa liberalilor este aceea de a trece imediat la realizarea investiţiilor ce vor primi finanţarea UE din fondul special de refacere post-pandemie, precum şi din bugetul comunitar. Au şansa ca această tentaţie să contribuie, cel puţin în primii doi ani, la coeziunea alianţei de guvernare, dacă formaţiunile componente se comportă raţional (ceea ce este, desigur, o cu totul altă chestiune).

Probabil că scrutinul de duminica trecută va fi multă vreme asociat cu „fenomenul AUR”. Această grupare îşi face o intrare zgomotoasă pe scena parlamentară şi, într-un fel, completează un spectru politic ce părea, până acum, lipsit de o componentă declarat populistă. Evident că putem recurge la analogii cu PRM sau cu partidul lui Dan Diaconescu, după cum putem face referire şi la efectele mobilizării politice a segmentului ortodox conservator, nemulţumit de secularizarea accentuată a vieţii publice. Acestea, plus alte submulţimi din electorat asupra cărora nu putem insista aici, au beneficiat de suportul tehnologiei moderne şi poate şi de alte susţineri discrete pentru a agrega, în sfârşit, un mesaj contestatar semnificativ. S-ar putea ca AUR să nu fie o construcţie de durată, dar nemulţumirile sociale care au propulsat-o nu vor dispărea prea uşor, indiferent de progresele pe care România le-ar putea face către o mai bună guvernare (şi care, pe termen scurt, nu sunt chiar probabile).

Din perspectiva hărţilor politice, mereu în vogă după alegeri, este clar că aproape toate judeţele au parte de un ton roşu mai pronunţat, prin comparaţie cu localele. Pe de altă parte, exceptându-i pe optimiştii incurabili din tabăra liberalilor, mai toată lumea se aştepta la nevoia de realizare a unei coaliţii între PNL şi USR PLUS. Aşadar, o modalitate mai bună de interpretare a rezultatelor ar fi aceea a balanţei de putere între taberele politice. De trei decenii, cu excepţia perioadei 2007-2013, tema centrală a politicii româneşti este duelul între PSD (eventual, cu aliaţi mult mai mici) şi tabăra adversă, mereu neomogenă. Aşadar, s-ar recomanda o lectură prin grila PSD versus PNL plus USR PLUS, poate cu adăugarea micilor scoruri ale Pro România, respectiv PMP. Aceasta ne-ar ajuta să vedem că Moldova este o zonă diversă, concurenţială, în care judeţul Iaşi oferă cazul de maxim dezechilibru, în defavoarea PSD. Am putea înţelege mai bine soliditatea nuanţei de roşu din sudul ţării, unde PSD depăşeşte frecvent suma înregistrată de adversarii săi, precum şi şansele social-democraţilor de a conta în Ardeal şi Banat.

Exceptându-i pe simpatizanţii AUR şi, eventual, pe cei ai UDMR - ale cărei criterii de autoevaluare sunt, se ştie, diferite de cele ale partidelor propriu-zise - toată lumea are motive de nemulţumire. Să sperăm că aceste sentimente vor ajunge la oamenii politici şi îi vor stimula să dea dovadă de ceva mai multă modestie. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.