anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Alegeri în Franţa

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Două partide vechi de decenii, cum sunt socialiştii sau neo-gaulliştii, pot ameţi în urma unui scrutin ratat, dar nu se prăbuşesc. Vom vedea, după primul tur, dacă de această dată simptomele sunt mai îngrijorătoare.

Îi putem detesta politicienii, dar trebuie să-i iubim politica. Duminică, Franţa îşi aşteaptă la urne cetăţenii, să-i panseze democraţia rănită. A spune că va fi cel mai interesant scrutin din istoria celei de-a Cincea Republici nu înseamnă mare lucru, pentru că alegerile viitoare sunt mereu mai semnificative decât cele trecute. De data aceasta, însă, cele două zile electorale -  23 aprilie şi 7 mai - vor fi cu totul speciale.

Duminica viitoare, dacă nu se va întâmpla ceva cu totul neaşteptat, vom asista la calificarea doamnei Marine Le Pen. Ultimele două luni nu au fost grozave pentru şefa Frontului Naţional, pe care sondajele o dau puţin în urma centristului Emmanuel Macron. Dar configuraţiile în trei sau în patru care ar ameninţa prezenţa ei în turul secund sunt extrem de improbabile. François Fillon, candidatul Republicanilor (dreapta neo-gaullistă), e plafonat din cauza problemelor de integritate, iar Jean-Luc Mélenchon, candidatul Franţei Nesupuse (extrema stângă), pare să fi avut nevoie de încă vreo două-trei săptămâni de campanie pentru a forţa intrarea la balotaj.

Duminică, la 7 seara, socialiştii vor începe să se întrebe de ce s-a ajuns aici. Candidatul lor, Benoît Hamon, a vrut să facă o defensivă elegantă pe stânga, dar cei cinci ani de proastă guvernare nu puteau rămâne fără urmări. Alegerile preliminare din partid pot fi un instrument bun, dar nu atunci când se porneşte de la eşecul asumat al unui preşedinte care fuge de răspunderea candidaturii. Atunci, competiţia devine una de tip „cine se retrage mai mult” faţă de moştenirea prezidenţială, iar când la centru şi la extrema stângă se află deja candidaţi semnificativi, retragerea se poate transforma în derută. Colegii candidatului socialist ar putea dori să afle dacă trupa l-a trădat cu Macron sau cu Mélenchon.

Dacă plafonarea din sondaje va fi confirmată de scorul de la urne, domnul Fillon şi-ar putea pune o întrebare similară - cu Macron sau cu Le Pen? Un scrutin pe care mulţi dintre Republicani îl vedeau deja câştigat riscă să se transforme într-un coşmar. Dreapta neo-gaullistă s-a întors cu graţie către trecut, cu foşti demnitari şi perenele lor vulnerabilităţi. Oamenii anilor 2000 (sau mai vechi) pot elabora politici interesante, dar marea problemă este că nu le mai pot vinde unor cetăţeni care se enervează, astăzi, mai des şi mai rău decât în urmă cu cincisprezece ani.

Însă palma numărul unu pe obrazul clasei politice convenţionale vine nu de la electorii bleu-Marine sau de la cei drapaţi în roşu-aprins, ai lui Mélenchon. De altfel, între ei există şi multe asemănări. Lovitura vine de la francezii care îl vor sprijini pe domnul Macron, candidatul „nici/nici” (sau „şi/şi”). Mereu preocupat ca enunţurile de politică publică să nu-i afecteze şarmul, a fost cumpătat cu primele şi exuberant cu cel din urmă. Dar, spre meritul său, a transmis ideea că Franţa îşi poate reveni prin reforme şi rămâne capabilă de leadership pe continent. Fiul politic nelegitim şi infidel al preşedintelui Hollande, el este cel care le-ar putea aduce socialiştilor umilinţa de a fi bătuţi de un (cvasi)socialist, iar dreptei pe aceea de a fi bătută de un (cvasi)liberal.

Nu putem vorbi aici de mini-candidaţii care dau culoare cursei - nici măcar de competiţia acerbă dintre candidaţii celor două mici formaţiuni comuniste (PCF istoric îl susţine pe domnul Mélenchon). Sau de mişcarea gaullistă de tip vechi, suveranistă, auto-intitulată cât se poate de sugestiv „Debout la France”, care încearcă să astupe falia tot mai îngustă între dreapta convenţională şi cea extremă. Scrutinul prezidenţial este pentru toată lumea.

Aşadar, am putea asista la bulversări mari, dar cât vor fi ele de durabile? Spre exemplu, dacă Macron câştigă, va putea noua sa mişcare, „En Marche!”, cu proptelele centriste deja cunoscute, să obţină un mandat guvernamental în viitoarele alegeri legislative? El spune că aşa va fi, dar nimeni nu poate şti. Dacă va învinge doamna Le Pen, îşi închipuie cineva că Frontul Naţional va fi validat şi la legislative, în condiţiile unui sistem electoral nefavorabil şi al unei previzibile coaliţii a moderaţilor? Două partide vechi de decenii, cum sunt socialiştii sau neo-gaulliştii, pot ameţi în urma unui scrutin ratat, dar nu se prăbuşesc. Vom vedea, după primul tur, dacă de această dată simptomele sunt mai îngrijorătoare.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.