Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Alegeri în Germania (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cel puţin pentru un timp, viitorul cancelar german va fi privit în primul rând ca succesor al Angelei Merkel şi mai puţin ca o individualitate de prim rang.

Procesul electoral din Germania s-a încheiat, lăsând loc negocierilor pentru formarea viitorului executiv. Sărbătoarea reunificării, celebrată pe 3 octombrie, a marcat debutul simbolic al unei perioade marcate de incertitudine, care ar trebui să se încheie până la Crăciun - după cum se ştie, la începutul lunii ianuarie, Berlinul va prelua preşedinţia G7 (grupul celor mai mari state puternic industrializate din Occident).

Indiferent care va fi formula de coaliţie ce se va impune la sfârşitul acestui interval, clasa politică germană se va asigura că îndatoririle externe de mare putere vor fi îndeplinite cu rigoare. Dar, dacă ne referim la Uniunea Europeană, principala arenă unde Germania trebuie să exercite leadership, rigoarea nu este suficientă. Mult discutata - şi de atâtea ori amânata - relansare a construcţiei comunitare nu a fost un subiect central al campaniei legislative germane, dar va conta enorm în primăvară, cu ocazia prezidenţialelor franceze.

Indiferent care îi va fi principalul oponent, preşedintele Macron se va prezenta în alegeri cu un program în care tema relansării verzi a economiei continentului va deţine o poziţie centrală. Din această perspectivă, el ar putea fi încântat să colaboreze cu un guvern german de centru-stânga, mai înclinat să utilizeze fonduri publice în asemenea scopuri. O modificare a poziţiei germane în foruri precum Consiliul, chiar dacă nu va fi una spectaculoasă, va fi salutată călduros de tabăra domnului Macron. Apoi, chiar dacă Germania va rămâne, ca principiu, mai pro-atlantistă decât Franţa, eventuala instalare a unei coaliţii conduse de social-democraţi ar putea face din Berlin un partener mai activ în eforturile de dobândire a autonomiei strategice pentru UE - altfel spus, de limitare a dependenţei faţă de Washington. Nefiind clar care dintre cele două mari partide va reuşi să construiască o formulă majoritară - sau, în caz de nevoie, cine ar conduce o nouă „mare coaliţie” - se vorbeşte mai puţin despre adecvarea domnilor Olaf Scholz sau Armin Laschet la exigenţele mediatice ale scenei europene, ca partener al domnului Macron. Nici unul, nici celălalt nu au un profil european bine definit şi nu s-au preocupat să transmită mesaje semnificative peste graniţe, înspre cetăţenii UE. Cel puţin pentru un timp, viitorul cancelar german va fi privit în primul rând ca succesor al Angelei Merkel şi mai puţin ca o individualitate de prim rang.

Pentru elitele politice suveraniste din Europa Centrală şi de Sud-Est, rolul proeminent pe care ar urma să-l aibă Verzii în viitorul cabinet german suscită o evidentă îngrijorare. Guvernele din Ungaria, Polonia sau chiar Slovenia, precum şi forţe politice importante din alte state ale regiunii, văd în ecologiştii europeni întruchiparea pericolului progresist, care va coroda valorile tradiţionale şi, odată cu ele, ordinea socială. Venirea la putere a Verzilor în Germania, fie şi ca partener secund într-o coaliţie, va fi considerată drept un pas în această direcţie. Apoi, în anumite state din regiune, cum ar fi Polonia, România sau ţările baltice, atitudinea noului cabinet german faţă de Rusia va fi atent analizată. După cum se ştie, vechiul guvern a căutat să împace sancţiunile europene cu afacerile bilaterale avantajoase, iar în prezent nu există niciun indiciu că această linie va fi abandonată, indiferent dacă la putere se va afla domnul Scholz sau domnul Laschet.

În fine, dacă ne referim la relaţiile româno-germane, incluzând aici şi cooperarea în cadrul forurilor interguvernamentale ale UE, ne putem aştepta să funcţioneze logica proximităţii politice. Vom vedea ce configuraţie va avea şi viitorul guvern de la Bucureşti, după succesul moţiunii de cenzură împotriva cabinetului Cîţu. Totuşi, cifrele privind comerţul bilateral şi investiţiile germane în România ne permit să anticipăm menţinerea unui dialog politic dens, cât timp conducerea de la Bucureşti va evita să facă front comun cu guvernele central-europene mai eurosceptice. Aspectele simbolice, cum ar fi existenţa unui preşedinte român provenit din rândul minorităţii germane, vor conta ceva mai puţin, în următorii ani.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri