Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cel puţin pentru un timp, viitorul cancelar german va fi privit în primul rând ca succesor al Angelei Merkel şi mai puţin ca o individualitate de prim rang.
Procesul electoral din Germania s-a încheiat, lăsând loc negocierilor pentru formarea viitorului executiv. Sărbătoarea reunificării, celebrată pe 3 octombrie, a marcat debutul simbolic al unei perioade marcate de incertitudine, care ar trebui să se încheie până la Crăciun - după cum se ştie, la începutul lunii ianuarie, Berlinul va prelua preşedinţia G7 (grupul celor mai mari state puternic industrializate din Occident).
Indiferent care va fi formula de coaliţie ce se va impune la sfârşitul acestui interval, clasa politică germană se va asigura că îndatoririle externe de mare putere vor fi îndeplinite cu rigoare. Dar, dacă ne referim la Uniunea Europeană, principala arenă unde Germania trebuie să exercite leadership, rigoarea nu este suficientă. Mult discutata - şi de atâtea ori amânata - relansare a construcţiei comunitare nu a fost un subiect central al campaniei legislative germane, dar va conta enorm în primăvară, cu ocazia prezidenţialelor franceze.
Indiferent care îi va fi principalul oponent, preşedintele Macron se va prezenta în alegeri cu un program în care tema relansării verzi a economiei continentului va deţine o poziţie centrală. Din această perspectivă, el ar putea fi încântat să colaboreze cu un guvern german de centru-stânga, mai înclinat să utilizeze fonduri publice în asemenea scopuri. O modificare a poziţiei germane în foruri precum Consiliul, chiar dacă nu va fi una spectaculoasă, va fi salutată călduros de tabăra domnului Macron. Apoi, chiar dacă Germania va rămâne, ca principiu, mai pro-atlantistă decât Franţa, eventuala instalare a unei coaliţii conduse de social-democraţi ar putea face din Berlin un partener mai activ în eforturile de dobândire a autonomiei strategice pentru UE - altfel spus, de limitare a dependenţei faţă de Washington. Nefiind clar care dintre cele două mari partide va reuşi să construiască o formulă majoritară - sau, în caz de nevoie, cine ar conduce o nouă „mare coaliţie” - se vorbeşte mai puţin despre adecvarea domnilor Olaf Scholz sau Armin Laschet la exigenţele mediatice ale scenei europene, ca partener al domnului Macron. Nici unul, nici celălalt nu au un profil european bine definit şi nu s-au preocupat să transmită mesaje semnificative peste graniţe, înspre cetăţenii UE. Cel puţin pentru un timp, viitorul cancelar german va fi privit în primul rând ca succesor al Angelei Merkel şi mai puţin ca o individualitate de prim rang.
Pentru elitele politice suveraniste din Europa Centrală şi de Sud-Est, rolul proeminent pe care ar urma să-l aibă Verzii în viitorul cabinet german suscită o evidentă îngrijorare. Guvernele din Ungaria, Polonia sau chiar Slovenia, precum şi forţe politice importante din alte state ale regiunii, văd în ecologiştii europeni întruchiparea pericolului progresist, care va coroda valorile tradiţionale şi, odată cu ele, ordinea socială. Venirea la putere a Verzilor în Germania, fie şi ca partener secund într-o coaliţie, va fi considerată drept un pas în această direcţie. Apoi, în anumite state din regiune, cum ar fi Polonia, România sau ţările baltice, atitudinea noului cabinet german faţă de Rusia va fi atent analizată. După cum se ştie, vechiul guvern a căutat să împace sancţiunile europene cu afacerile bilaterale avantajoase, iar în prezent nu există niciun indiciu că această linie va fi abandonată, indiferent dacă la putere se va afla domnul Scholz sau domnul Laschet.
În fine, dacă ne referim la relaţiile româno-germane, incluzând aici şi cooperarea în cadrul forurilor interguvernamentale ale UE, ne putem aştepta să funcţioneze logica proximităţii politice. Vom vedea ce configuraţie va avea şi viitorul guvern de la Bucureşti, după succesul moţiunii de cenzură împotriva cabinetului Cîţu. Totuşi, cifrele privind comerţul bilateral şi investiţiile germane în România ne permit să anticipăm menţinerea unui dialog politic dens, cât timp conducerea de la Bucureşti va evita să facă front comun cu guvernele central-europene mai eurosceptice. Aspectele simbolice, cum ar fi existenţa unui preşedinte român provenit din rândul minorităţii germane, vor conta ceva mai puţin, în următorii ani.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |