Alegeri în Republica Moldova: proceduri incerte, rezultat cert
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Alegeri în Republica Moldova: proceduri incerte, rezultat cert

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Începând de luni, vom asista la spectacolul obişnuit. Autorităţile de la Bucureşti îşi vor exprima speranţa că în Republica Moldova (RM) se va forma cât de curând un nou guvern care să împlinească aspiraţiile cetăţenilor şi, desigur, să menţină linia pro-europeană.

Forurile de la Bruxelles îşi vor exprima anumite rezerve faţă de procesul electoral, dar vor livra, până la urmă, obişnuitul cocktail de încurajări şi avertismente. Produse de acest tip, cu variaţiile de rigoare, vor veni şi dinspre principalele capitale ale lumii occidentale.

În paginile Ziarului de Iaşi au fost publicate – şi probabil că vor mai apărea, în zilele şi săptămânile următoare – analize şi comentarii realizate de autori care cunosc în detaliu situaţia politică din RM. Nu se va specula aici despre rezultate şi evoluţii post-electorale, singura întrebare luată în discuţie fiind următoarea: există şanse ca, împreună, scrutinul legislativ şi referendumul din 24 februarie să marcheze un pas în direcţia democratizării RM? Ar fi extraordinar dacă evoluţiile din stânga Prutului ar contrazice răspunsul (provizoriu) oferit de acest articol, care poate fi sintetizat astfel: nu, va fi mai degrabă un pas în direcţia opusă.

Republica Moldova este, în prezent, un regim hibrid. Formele politice specifice democraţiei liberale, atâtea câte sunt, au fost pervertite cu succes de un cerc restrâns de elite prădătoare. Totul s-a petrecut cu acceptul unei majorităţi populare ce vede în perpetuarea relaţiilor de tip patron-client (leagănul corupţiei nu doar în RM, ci şi în România) o garanţie de stabilitate socială şi o barieră în calea schimbării culturale neconvenabile. Treptat, competiţia din interiorul cercului de elite prădătoare a stabilit o ierarhie clară, a cărei reflectare politică este capturarea instituţiilor şi falsul pluralism, devenite posibile şi pe fondul speculării dilemei geopolitice. În fapt, elita prădătoare dominantă şi-a implantat rădăcini de ambele părţi ale faliei Est-Vest şi profită semnificativ de pe urma acesteia.

În timp, enclavele societăţii civile au fost, după caz, neutralizate sau combătute cu asprime. Migraţia a făcut ca rezerva lor socială definitorie – tineri educaţi, cetăţeni cu iniţiativă şi spirit antreprenorial – să scadă dramatic. Politica României în privinţa cetăţeniei a fost corectă, în sensul că a oferit multor cetăţeni un drept de care antecesorii lor fuseseră deposedaţi prin forţă, dar consecinţele ei indirecte au fost de-a dreptul devastatoare pentru şansele democraţiei în RM. Dreptul de liberă circulaţie oferit de UE nu a făcut decât să accentueze acest proces. Folosind celebrele concepte ale lui Albert Hirschman, amploarea lui exit (opţiunea de părăsire a ţării) a redus dramatic forţa numerică a lui voice (opţiunea de a cere drepturi şi libertăţi). 

Derulat cu intensităţi diferite, dar niciodată stopat, acest serial al capturării şi parazitării statului s-a adaptat, până la urmă, la mecanismul alegerilor. Primele două decenii de după independenţă justificau, într-un fel, speranţa că în RM va avea loc o democratizare „prin“ alegeri: deşi alte circumstanţe erau adverse, competiţia electorală va responsabiliza cetăţeanul şi va crea cadrul necesar pentru finalizarea tranziţiei democratice. De aproape un deceniu, însă, această speranţă nu mai este justificată. Nici cealaltă reţetă teoretică aflată la îndemână – „europenizarea“, în principal ca urmare a Parteneriatului Estic – nu s-a dovedit convingătoare. Alegerile, din ce în ce mai îndepărtate de standardele democratice la capitolul organizare, au devenit instrumentul de legitimare preferat al cleptocraţilor.

La sfârşitul acestei săptămâni, în Republica Moldova se vor desfăşura două consultări în care vocea majorităţii se va face auzită. Dar o majoritate este „democratică“ doar dacă procesul prin care ea se constituie respectă o serie de standarde care, desigur, pot fi supuse dezbaterii. Dar ele există, iar ultimele luni şi săptămâni au ilustrat clar, spre exemplu, că instituţiile statului nu au asigurat un câmp de joc uniform pentru toţi competitorii. Şi discuţia se poate extinde la multe alte asemenea criterii. Aici nu este vorba de a spune că alegerile sunt democratice dacă învinge partidul preferat, şi nedemocratice dacă înving ceilalţi. Dar, dacă democraţia implică proceduri certe şi rezultat incert, nici nu se poate ignora faptul că în RM lucrurile par a sta exact pe dos. Nu putem şti exact cine va câştiga alegerile, dar ştim exact cine va guverna.

N-a fost greu să se justifice recenta introducere a unui sistem electoral mixt, în care componenta uninominală validează şi mai bine clientelismul. Acum, cuplarea referendumului cu alegerile va dirija furia populară împotriva deputaţilor. Numărul lor va fi mai mic: probabil că vor scădea costurile, în aplauzele electoratului; cert este, însă, că se va fluidiza decizia, în aplauzele cleptocraţilor. Posibilitatea revocării parlamentarului (recall) este prezentată drept un mijloc de responsabilizare a sa faţă de electorat; de fapt, este un artificiu prin care cleptocraţii îşi vor ţine în frâu clienţii din legislativ, descurajându-i să voteze în interesul public atunci când în joc vor fi interesele patronului.

Nu, alegerile şi referendumul din 24 februarie nu vor reprezenta paşi către democraţie, indiferent care vor fi cifrele comunicate de comisia electorală centrală de la Chişinău. Din contra, va fi un nou episod în procesul de compromitere a alegerilor şi a referendumurilor, ca instituţii democratice. Să vedem cât de convingători vor fi conducătorii de la Bucureşti, de la Bruxelles sau din alte părţi atunci când se vor preface că Republica Moldova este pe drumul cel bun.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.