Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Alegeri interne în coaliţie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Dacă alegerile sunt transformate într-un mecanism de perpetuare şi de întărire a mecansimelor de patronaj, aşa cum se întâmplă frecvent în ţara noastră, ar fi mai bună o revenire la vechea practică a tragerii la sorţi.

Intrăm într-o perioadă interesantă din punct de vedere politic, în sensul că este pentru prima dată în istoria noastră post-decembristă când, într-o coaliţie guvernamentală echilibrată, cei doi principali actori politici se îndreaptă simultan spre alegeri interne concurenţiale. Desigur, pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii României aceste competiţii vor rămâne într-un plan secundar, ei fiind interesaţi în primul rând de situaţia economică şi de şansele revenirii la normalitate în condiţiile pandemiei - incluzând aici şi redobândirea exerciţiului deplin al drepturilor. Dar, dincolo de părerile noastre despre această guvernare - şi despre guvernare, în general - este limpede că politica de partid contează.

Aşadar, vorbim de o coaliţie guvernamentală echilibrată, între primele două partide neexistând o asemenea diferenţă încât să putem vorbi de hegemonia celui mai mare. Aşa au stat lucrurile în aproape toate situaţiile în care PSD sau antecesorii săi s-au aflat în opoziţie: exceptând intervalul dominat de PDL (sfârşitul lui 2009- începutul lui 2012), guvernele de acest tip s-au bazat pe colaborarea între cel puţin doi actori semnificativi, cu tensiunile şi conflictele de rigoare.

Atunci când se pune problema competiţiei interne într-un partid aflat la guvernare, mai ales dacă evenimentul se produce la începutul mandatului, conducătorii în funcţie tind să plece cu prima şansă. Nu aşa stau lucrurile acum, la jumătate de an de la un scrutin legislativ dezamăgitor. În frunte cu liderii actuali (Ludovic Orban la PNL, tandemul Dan Barna - Dacian Cioloş la Alianţa USR-PLUS), cele două grupări au ratat obiectivele propuse pentru legislative şi, foarte important, au înregistrat progrese mult prea mici la alegerile legislative, prin comparaţie cu nivelul foarte scăzut din 2016. Plusurile de 5,2 procente în cazul PNL şi 6,5 procente în cazul Alianţei nu sunt chiar de neglijat, iar într-un sistem de partide mai puţin fluid ele ar fi chiar rezonabile, după patru ani opoziţie şi, în cazul PNL, după încă un an de guvernare de criză. Dar principala lecţie a ciclului electoral trecut este aceea că potenţialul celor două formaţiuni era mai mare, iar de valorificarea lui defectuoasă sunt responsabili şi conducătorii lor, promovaţi în ierarhie după 2016.

Domnul Ludovic Orban, respectiv domnii Dan Barna şi Dacian Cioloş nu sunt singurii care pot fi chestionaţi pe această temă de colegii lor de partid, dacă aleg să candideze. O menţiune specială trebuie făcută în cazul USR-PLUS, unde încheierea procesului de fuziune i-ar putea pune pe cei doi şefi în competiţie directă - o situaţie ce ar putea ameninţa coeziunea noului partid, dincolo de virtuţile proprii competiţiei pentru funcţia de vârf.  În orice caz, membrii de partid care îşi vor exercita dreptul de vot ar putea respinge veritabila modă politică românească prin care şeful şi apropiaţii lui îşi asumă victoriile, iar pentru înfrângeri sunt găsite mereu cauze obiective mai adânci. Tema sacrificiului electoral întru binele public sună bine, dar are marele defect de a fi frecvent contrazisă de realitate: sunt destule ţările europene în care măsurile drastice anti-pandemie, aplicate  ferm şi cu bună credinţă, au îmbunătăţit popularitatea guvernanţilor, sau în care greşelile săvârşite în vâltoarea crizei au fost iertate.

Lăsând în urmă consideraţiile de acest tip, va fi interesant de urmărit cum se va produce intervenţia componentei guvernamentale în campania electorală internă.  Ar fi de dorit ca domnii Cîţu, Barna şi orice alt posibil candidat care ocupă funcţii executive să-şi declare distanţarea de obişnuitele practici de curtare a organizaţiilor din teritoriu cu instrumente guvernamentale (chiar dacă respectivele organizaţii exact asta doresc) şi să găsească o formulă prin care membrii de partid şi opinia publică să poată verifica respectarea acestui angajament. Alegerile, fie ele directe sau realizate prin intermediul delegaţilor, au devenit principiul definitoriu al democraţiei pentru că au oferit o alternativă la numirile sau pseudoselecţiile clientelare - iar acest enunţ este valabil şi pentru societăţi, în ansamblu, şi pentru grupuri din interiorul lor, cum ar fi partidele politice. Dacă alegerile sunt transformate într-un mecanism de perpetuare şi de întărire a mecansimelor de patronaj, aşa cum se întâmplă frecvent în ţara noastră, ar fi mai bună o revenire la vechea practică a tragerii la sorţi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri